# Muzeul Revoluției Române din Decembrie 1989 > Catalog digital al Revoluției Române din Decembrie 1989: colecție de ordine, medalii, plachete, insigne, timbre, monede, ziare, documente și obiecte comemorative. Un loc pentru păstrarea vie a memoriei evenimentelor. Domeniu: https://www.muzeulrevolutiei.ro. Limba conținutului: română. Index scurt: https://www.muzeulrevolutiei.ro/llms.txt ## Pagini documentare ### Contextul intern și extern în decembrie 1989 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/contextul-intern-si-extern-in-decembrie-1989 #### Contextul intern Nicolae Ceaușescu conducea România din 1965, iar regimul său devenise tot mai represiv și izolat. În anii '70 și mai ales în anii '80, Ceaușescu a instaurat un cult al personalității, copiat după modelul nord-coreean. Controlul total al Partidului Comunist Român (PCR) asupra vieții politice, sociale și culturale era absolut. România devenise un stat-poligon al fricii, în care Securitatea, poliția politică a regimului, avea o rețea vastă de informatori și acționa fără limite. ##### Anii '80: austeritate extremă Anii '80 au fost marcați de măsuri economice de austeritate extreme, impuse de Ceaușescu pentru a plăti integral datoria externă a țării. Deși România a devenit prima țară care și-a achitat datoria externă în 1989, prețul a fost devastator: - penurie de alimente și bunuri de consum; - raționalizarea energiei electrice, a gazelor și a combustibilului; - frigul și foametea în case; - condiții mizere în spitale și școli; - interzicerea informațiilor din exterior. ##### Teroare, control și izolare Libertatea de exprimare nu exista. Cărțile, ziarele, filmele, muzica erau strict controlate. Cei care îndrăzneau să critice regimul erau urmăriți, arestați sau chiar eliminați fizic. Oamenii nu mai aveau încredere unii în alții din cauza fricii că oricine putea fi informator. Atmosfera era una de teroare latentă și resemnare colectivă. Românii trăiau în izolare și mizerie, în timp ce propaganda oficială promova imaginea unui „rai socialist” și a unui conducător iubit de popor. #### Contextul extern Anul 1989 a fost unul revoluționar în întregul bloc estic, controlat de Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial. Reformele lansate de Mihail Gorbaciov în URSS – Perestroika (restructurare) și Glasnost (transparență) – au slăbit dominația sovietică și au inspirat mișcări democratice în țările vecine: - în Polonia, sindicatul Solidaritatea preluase guvernarea prin alegeri libere; - în Ungaria, frontiera cu Austria fusese deschisă; - în Germania de Est, Zidul Berlinului fusese dărâmat la 9 noiembrie 1989; - în Cehoslovacia, Revoluția de catifea înlăturase regimul comunist; - în Bulgaria, Todor Jivkov fusese îndepărtat de la putere. ##### Presiunea asupra regimului Ceaușescu Toate aceste evenimente au creat o presiune imensă asupra regimului Ceaușescu, care rămânea ultimul dictator comunist din Europa de Est ce refuza orice reformă. Ceaușescu, odinioară apreciat în Occident pentru poziția sa independentă față de Moscova, devenise în anii ’80 un paria internațional. Regimul său era condamnat de organismele internaționale pentru încălcarea drepturilor omului, distrugerea satelor în cadrul sistematizării rurale și controlul demografic brutal (prin interzicerea avorturilor și contracepției). Occidentul urmărea atent ce se întâmplă în România, dar nu putea interveni direct. Totuși, prin intermediul posturilor de radio ca Europa Liberă și Vocea Americii, românii primeau știri despre căderea comunismului în țările vecine, ceea ce alimenta speranța și dorința de schimbare. #### Scânteia Revoluției În acest context tensionat, o scânteie a aprins flacăra Revoluției: la Timișoara, pe 16 decembrie 1989, autoritățile au încercat să-l evacueze forțat pe pastorul reformat László Tőkés, critic al regimului. Localnicii au ieșit în stradă în semn de solidaritate, iar represiunea brutală a forțelor de ordine a dus la o revoltă populară. În câteva zile, mișcarea s-a extins în întreaga țară. O populație înfometată, umilită și controlată, dar dornică de libertate, s-a ridicat cu un curaj extraordinar și a pus capăt celui mai dur regim comunist din Europa. ### Cronologie. Decembrie 1989 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/cronologie-decembrie-1989 Narațiunea obișnuită pune începutul Revoluției la Timișoara, pe 16 decembrie. La Iași, pe 14 decembrie, a existat o tentativă organizată, anticomunistă, înăbușită înainte să capete amploare. Unii participanți și istorici o consideră începutul; alții o privesc ca preludiu eșuat. Ambele fapte stau împreună. #### Context. Toamna – început de decembrie 1989 La Iași se formează gruparea clandestină Frontul Popular Român. Nucleul cuprinde, printre alții, pe Ștefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Vicol, Valentin Odobescu, Ionel Săcăleanu, Aurel Ștefanachi, Titi Iacob și frații Stoica. Planul inițial prevedea trei demonstrații, sâmbăta, pe 16, 23 și 30 decembrie. Data primei adunări este mutată joi, 14 decembrie, ora 16.00, în Piața Unirii, ca să prindă oamenii după program. La Timișoara, pastorul reformat László Tőkés este vizat de evacuare din casa parohială și de mutare la Mineu. Anunțul evacuării este făcut public în jurul datei de 10 decembrie. #### 13–14 decembrie. Iași **Noaptea 13/14 decembrie.** Sunt răspândite manifeste prin oraș: chemare în Piața Unirii, 14 decembrie, ora 16.00. Textul cere capăt foametei, frigului, fricii și dictaturii ceaușiste. Unele fluturași poartă semnătura Frontului Popular Român sau variante apropiate de „Frontul Salvării Naționale”. **14 decembrie.** - Dispozitiv masiv de Miliție, Securitate, pompieri și Gărzi Patriotice ocupă Piața Unirii și împrejurimile. Grupurile de oameni sunt risipite. Transportul în comun spre centru este tăiat. Studenții din cămine sunt ținuți departe de piață. - Adunarea anunțată nu izbucnește. În jurul orei 16.30, piața este golită de protestatari. - Încep arestările. Vasile Vicol este printre primii. Urmează Valentin Odobescu, Ștefan Prutianu, Ionel Săcăleanu, Cassian Maria Spiridon, Aurel Ștefanachi și alții. Sunt anchetați pentru „acțiuni anarho-protestatare” și propagandă împotriva orânduirii socialiste. Parte dintre ei rămân reținuți până pe 22 decembrie. La Iași protestul este pregătit din timp, deci interceptabil. La Timișoara, masa se adună treptat, în jurul unui caz concret, și nu este risipită din prima. #### 15 decembrie. Timișoara Enoriași se adună în Piața Maria, la casa parohială a lui László Tőkés, împotriva evacuării. Spre seară sunt câteva zeci, apoi spre două sute de oameni. Protestul este încă local. Noaptea, forțele de ordine încearcă să-i împrăștie. #### 16 decembrie. Timișoara iese în oraș Mulțimea revine la casa lui Tőkés. Se alătură locuitori, studenți, muncitori. Apar lozincile „Jos Ceaușescu!”, „Libertate!”, „Deșteaptă-te, române!”. Ciocniri în Piața Maria. Arestări. Coloane spre Catedrală și Piața Operei. Se scandează „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”. La București, Departamentul Securității Statului trimite o grupă operativă la Timișoara. #### 17 decembrie. Prima zi a sângelui Tőkés este evacuat cu forța, noaptea spre dimineață. Armata iese în demonstrație de forță. Mulțimea nu se retrage. Sediul PCR este atacat. Apare steagul cu stema decupată. După-amiază, la București, Comitetul Politic Executiv decide reprimarea. La Timișoara sosesc Ion Coman, Ștefan Gușă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chițac, Constantin Nuță. Se deschide focul asupra mulțimii. Primele zeci de morți. Ordinul „Radu cel Frumos”: alarmă de luptă, muniție de război. #### 18 decembrie. Vizita în Iran. Operațiunea „Trandafirul” Nicolae Ceaușescu pleacă în vizită oficială în Iran. Conducerea rămâne pe mâna Elenei Ceaușescu, a lui Emil Bobu și a lui Manea Mănescu. La Timișoara: stare de asediu de fapt, interdicție de grupuri. Tineri cu steag găurit cântă la Catedrală. Se trage din nou. Începe operațiunea „Trandafirul”: peste patruzeci de trupuri sunt luate de la morgă, duse la Crematoriul Cenușa din București și incinerate, ca să se șteargă urmele. #### 19 decembrie. Muncitorii schimbă raportul de forțe Întreprinderi din Timișoara opresc lucrul: Elba, Solventul, Azur, 6 Martie și altele. Coloane de muncitori ocupă centrul. Generalul Gușă nu mai poate opri fraternizarea. Se scandează „Armata e cu noi!”. Armata se retrage treptat în cazărmi. #### 20 decembrie. Timișoara, primul oraș liber Zeci de mii, apoi peste o sută de mii de oameni în Piața Operei. Se constituie Frontul Democratic Român: Lorin Fortuna, Ioan Chiș, Claudiu Iordache. Revendicări: demisia lui Ceaușescu, eliberarea arestaților, înapoierea morților familiilor, alegeri libere. Primarul și emisarii de la București, Constantin Dăscălescu și Emil Bobu, nu mai controlează orașul. Ceaușescu se întoarce din Iran. Vorbește la televiziune despre „huligani” și amestec străin. Decretează starea de necesitate în județul Timiș. Muncitori aduși din Oltenia ca să „liniștească” Timișoara se alătură protestatarilor. #### 21 decembrie. Mitingul care se întoarce împotriva lui **Timișoara.** Se citește Proclamația Frontului Democratic Român de la balconul Operei. **București, în jurul orei 12.00.** Miting de susținere în Piața Palatului, transmis la televiziune. Ceaușescu este huiduit. Transmisia se întrerupe. Mulțimea se mută spre Hotelul Intercontinental și Piața Universității. Seara: baricadă, tancuri, foc asupra demonstranților. Bilanțul nopții 21 spre 22 la București: zeci de morți, sute de răniți, sute de arestați. Proteste și la Brașov, Sibiu, Cluj, Arad. #### 22 decembrie. Căderea Dimineața, platformele industriale din București pornesc spre centru. Se anunță moartea ministrului Apărării Vasile Milea — oficial, sinucidere — și starea de necesitate pe întreg teritoriul. Victor Atanasie Stănculescu retrage trupele în cazărmi. Mulțimea umple Piața Palatului. În jurul orei 12.06–12.09, Nicolae și Elena Ceaușescu părăsesc clădirea Comitetului Central cu elicopterul. Sunt reținuți după-amiaza lângă Târgoviște. Televiziunea Română și Radioul sunt ocupate. Seara se formează Consiliul Frontului Salvării Naționale. „Comunicatul către țară” anunță sfârșitul monopolului PCR. **Iași, după-amiaza.** Lumea iese după fuga lui Ceaușescu. Se ocupă Casa Pătrată, sediul județean de partid. Arestații din 14 decembrie sunt eliberați. În țară: Arad, Cluj, Sibiu, Brașov, Craiova, Târgu Mureș, Iași. #### 23–24 decembrie. Focul de după victorie Schimburi de focuri în București — Televiziune, Comitetul Central, Biblioteca Centrală Universitară incendiată — la Otopeni, Sibiu, Alba Iulia și în alte garnizoane. Majoritatea victimelor Revoluției cad după 22 decembrie, nu înainte. Rămâne întrebarea: cine a tras după ce Ceaușescu nu mai era la putere. **24 decembrie.** Consiliul Frontului Salvării Naționale cere încetarea focului. Armele civile, predare. Unitățile Ministerului de Interne trec sub Ministerul Apărării. De Ajun, la radio și televiziune se aud colinde, prima oară după decenii. #### 25 decembrie Tribunal Extraordinar Militar la Târgoviște. Nicolae și Elena Ceaușescu sunt judecați sumar, condamnați la moarte și executați. Sunt ultimii executați în România. #### 26–31 decembrie Se consolidează Consiliul Frontului Salvării Naționale. Focurile încetează treptat. Pe 28 decembrie, soții Ceaușescu sunt înmormântați în secret la Cimitirul Ghencea. Pe 31 decembrie, Ion Iliescu anunță abolirea pedepsei cu moartea, oprirea exportului de alimente și amânarea unor lucrări de investiții costisitoare. ### Timișoara. 15–22 decembrie 1989 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/timisoara-1522-decembrie-1989 Revoluția română a început într-un oraș de provincie, nu în capitală. Între 15 și 20 decembrie, Timișoara a trecut de la o veghe în fața unei case parohiale la ocuparea pieței, la un comitet care vorbea din balcon și la retragerea armatei în cazărmi. Pe 20, orașul nu mai era ținut de partid. A fost primul municipiu din țară în care puterea locală a încetat să funcționeze. Cifrele Memorialului Revoluției din Timișoara, pentru tot intervalul evenimentelor din oraș: 93 de morți, 291 de răniți, 810 arestați. În 17 decembrie au căzut 62 de oameni. După 22 decembrie au mai murit 20. Patru trupuri au rămas neidentificate. #### 15 decembrie. Piața Maria Pastorul reformat László Tőkés urma să fie scos din locuința parohială și mutat din oraș. Enoriașii au aflat. Seara, în Piața Maria, în fața Bisericii Reformate, s-au adunat câteva zeci de oameni. Au aprins lumânări. Tőkés a vorbit de la fereastră, întâi în maghiară, apoi în română. Mulțimea n-a plecat. Primarul Petru Moț a venit cu vorba că evacuarea se amână. De la București, ordinul de risipire a venit târziu, când strada se golise. Pe fațada bisericii stă astăzi scris că de aici a pornit ce a răsturnat dictatura. În seara aceea nu se strigase încă împotriva lui Ceaușescu. Se stătea lângă un om pe care statul voia să-l mute. #### 16 decembrie. De la parohie la oraș Dimineața, câțiva au rămas la poartă. Ziua a umplut Piața Maria. Seara, coloana a plecat spre centru. S-a strigat „Libertate”. Au fost spălate vitrine, au fost rupte lozinci. Forțele de ordine — Miliție, Securitate, pompieri, grăniceri — au risipit mulțimea între orele 21 și 23.30. Au ridicat și au bătut, după dări de seamă, în jur de 180 de oameni. Garnizoana Ministerului Apărării a fost pusă în alertă, din ordinul lui Ceaușescu. Timișoara a trecut, într-o singură zi, de la un caz confesional la o ieșire împotriva regimului. #### 17 decembrie. Duminica gloanțelor Dimineața, lumea s-a întors în stradă. Li s-au alăturat muncitori de la uzine. S-a strigat „Jos Ceaușescu”, „Jos comunismul”, „Nu vă fie frică”. Comitetul județean al partidului a fost luat cu asalt. Demonstranții au intrat prin geamurile sparte. De la București au venit generalii Ștefan Gușă și Victor Atanasie Stănculescu, generalul Mihai Chițac, secretarul de partid Ion Coman. În noaptea precedentă, Ceaușescu vorbise cu miniștrii Milea și Postelnicu despre trupe motorizate, grăniceri, muniție de luptă, somație și foc la picioare. Focul n-a rămas la picioare. S-a tras în Calea Lipovei, în zona Catedralei, pe poduri, în intersecții. Pe treptele Catedralei Mitropolitane au căzut oameni care cântau și țineau tricolorul. Unsprezece au murit acolo; zidul mai poartă astăzi numele a trei dintre ei: Dumitru Constantin Gîrjoabă, Sorin Leia, Ioan Stanciu. În Calea Lipovei, bilanțul unei singure zone a fost de șase morți și zeci de răniți. Au tras cadre de Securitate, de Miliție și din Armată. Martorii nu despart întotdeauna uniformele. Seara, centrul a rămas plin. Morții au început să umple morga Spitalului Județean. #### 18 decembrie. Orașul închis, trupurile luate Timișoara a fost izolată. Circulația a fost tăiată. În fabrici s-a cerut reluarea lucrului. În stradă, unde s-a mai ieșit, s-a mai tras. Au mai murit oameni. Noaptea, la morgă, sub comanda colonelului Ghircoiaș, a început ce s-a numit Operațiunea Trandafirul. Zeci de trupuri — în jur de patruzeci și trei — au fost scoase, încărcate și duse la București, la Crematoriul Cenușa, ca să nu poată fi revendicate. Familiilor li s-a spus că nu sunt cadavre. Unele acte medico-legale s-au scris cu zile întârziere, pe „neidentificat”. #### 19 decembrie. Uzinele se opresc Radu Bălan și generalul Gușă au umblat prin fabrici să-i întoarcă pe oameni la plan. Nu i-au întors. Platformele s-au golit de schimb. Pe străzi s-a strigat „Armata e cu noi”. O parte din militari nu au mai executat ordinul ca în 17. Gușă a cerut, în cursul zilei, retragerea spre cazărmi. Fraternizarea a început pe trotuar, nu încă din balcon. #### 20 decembrie. Piața Operei. Orașul liber Dimineața, coloanele au venit dinspre platformele industriale spre Piața Operei, astăzi Piața Victoriei. Zeci de mii, apoi, în estimările vremii, spre o sută de mii. S-a strigat „Noi suntem poporul”, „Armata e cu noi”, „Nu vă fie frică, Ceaușescu pică”, „Există Dumnezeu”. În jurul orei unsprezece, Gușă a interzis folosirea armelor și a retras efectivele. Spre ora treisprezece, coloanele au umplut piața. Militarii s-au amestecat cu mulțimea. În foaierul Operei s-a constituit Frontul Democratic Român. Președinte: Lorin Fortuna. Vicepreședinte: Ioan Chiș. Secretar: Claudiu Iordache. În clădirea Consiliului Județean, un comitet cetățenesc a scris revendicări: demisia lui Ceaușescu și a guvernului, alegeri slobode, eliberarea arestaților, înapoierea morților ca să fie îngropați creștinește, anchetarea celor care au deschis focul, presă fără cenzură. Lui Petru Moț i s-au înmânat, din balcon, aceleași cereri. Constantin Dăscălescu, venit de la București, a auzit și el lista. Autoritatea de partid asupra orașului s-a oprit în acea după-amiază. Timișoara a devenit, în vorba de atunci, primul oraș liber din România. Nu însemna că morții se întorseseră acasă. Însemna că piața nu se mai golea la ordin. #### 21 decembrie. Balconul Din balconul Operei s-a citit, dimineața, Proclamația Frontului Democratic Român. Piața a rămas ocupată. În București, în aceeași zi, Ceaușescu a chemat un miting ca să înfiereze „huliganii” din Timișoara și a auzit fluierături. La Timișoara, tipografia Universității a scos rezoluția pe foi. S-au trimis oameni la Arad. Orașul își ținea propria ordine, cu Armata retrasă și cu un microfon deasupra pieței. #### 22 decembrie. Fuga de la București, rămânerea în piață Centrul a stat sub protestatari. Rudele dispăruților au mers la Cimitirul Săracilor, unde a început deshumarea. Ion Coman încă mai cerea, în zori, controlul stației de amplificare din Operă. Spre prânz, vestea că soții Ceaușescu au părăsit Comitetul Central a ajuns în clădire. Radu Bălan a ieșit de la județeana de partid și a trecut pe la Operă. Locotenent-colonelul Constantin Zeca, numit la garnizoană, a spus în fața pieței că armata e a poporului. Timișoara nu a avut nevoie, în acea amiază, de un elicopter. Își luase piața de două zile. Confuzia și focul de după 22 au mai ucis, și aici, douăzeci de oameni. Balconul a rămas locul de unde se vorbea. #### Balconul Operei Opera stă față în față cu Catedrala, pe axul pieței. Între cele două clădiri s-a adunat orașul. Balconul a fost tribună, nu decor. De acolo s-au citit listele, s-a cerut ostașilor să nu tragă, s-a anunțat că Timișoara nu se predă. Microfonul a ținut loc, ore întregi, de televiziune națională. Cine intra în foaier intra în politica de o zi a unui oraș fără partid. #### Comitetul Frontul Democratic Român n-a fost guvern. A fost forma pe care piața și-a dat-o ca să aibă cine vorbi cu generalii și cu primarul. Lorin Fortuna și cei din jur au scris ce striga strada: jos cuplul, morții înapoi, arestații afară, alegeri. În clădirea județenei, comitetul cetățenesc a făcut aceeași listă pe hârtie de instituție. Cele două încăperi — foaierul și sediul de partid golit — au ținut, o zi, loc de stat. #### Catedrala Treptele Catedralei Mitropolitane au fost loc de adunare și loc de moarte. În 17 decembrie, gloanțele au căutat mulțimea de sub turnuri. Tricolorul agitat pe scară a fost, pentru unii, ultima gesticulație. Plăcile de pe fațadă nu acoperă toți cei unsprezece. Acoperă memoria că un lăcaș a fost făcut, în acea duminică, front. #### Cimitirele Cimitirul Eroilor a primit, după 22, trupuri scoase din morgă și din gropi. Unele au fost așezate ca „neidentificat”. Familiile au aflat târziu. Mama lui Sorin Leia și-a găsit fiul în ianuarie 1990, după deshumare, și l-a mutat la Tomești. Alte mame au venit an de an, pe 17 decembrie, cu lumânări la Flacăra Eternă. Cimitirul Săracilor era locul în care orașul îngropa, fără slujbă și adesea fără sicriu, pe cei fără familie. În zilele de după masacru au circulat zvonuri că acolo zac victimele. Pe 22 a început căutarea. S-au deschis gropi. O parte din ce s-a găsit nu ținea de Revoluție; o parte da. Amestecul a ținut, ani, suspiciunea. Operațiunea Trandafirul a tăiat o altă urmă: cenușa de la București nu s-a mai întors. Familiile acelor patruzeci și trei n-au avut mormânt de sărutat în Timișoara. #### Ce a lăsat orașul țării Fără Timișoara, mitingul din 21 decembrie de la București ar fi fost încă o adunare cu pancarte. Cu Timișoara, fluierătura avea un oraș în spate, cu morți, cu balcon și cu vorba că se poate. Partidul a încercat să numească mulțimea „huligani” și „agenți”. Piața Operei a răspuns că e poporul. Adevărul despre cine a dat ordinul de foc, despre cine a tras din civil, despre ce s-a întâmplat cu fiecare trup scos noaptea din morgă, n-a fost închis într-o sentință care să mulțumească familiile. Cimitirul Eroilor, treptele Catedralei și balconul țin loc, între timp, de dosar: un oraș care, vreme de cinci zile, n-a mai acceptat să fie risipit. ### Procesul Ceaușeștilor URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/procesul-ceausestilor În ziua de Crăciun, într-o încăpere a unității militare 01417 din Târgoviște, un tribunal militar excepțional i-a judecat pe Nicolae și Elena Ceaușescu. Ședința a început la ora 13.20 și s-a încheiat înainte de 14.45. La 14.50, cei doi stăteau la zidul corpului de gardă. Sentința a fost moartea. Recursul, prevăzut pe hârtie, n-a mai existat. Cuplul fusese adus în garnizoană în seara de 22 decembrie, după fuga de pe clădirea Comitetului Central, după popasul de la Snagov și după prinderea lângă Târgoviște. Trei zile au stat sub pază, în haine de soldat, într-o cazărmă care adăpostea o unitate de mecanizate și una de artilerie. În dimineața de 25 au fost schimbați din nou în civil, urcați într-un transportor blindat și ținuți acolo până a sosit grupul de la București. #### Cine a hotărât înaintea judecății Pe 24 decembrie, în sediul Ministerului Apărării, grupul de decizie al Consiliului Frontului Salvării Naționale — Ion Iliescu, Silviu Brucan, Nicolae Militaru, Gelu Voican Voiculescu — a hotărât ca a doua zi să aibă loc un proces în urma căruia soții Ceaușescu să fie condamnați la moarte și executați pe loc. Organizarea i-a fost încredințată generalului Victor Atanasie Stănculescu. Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu au fost trimiși ca observatori ai Frontului. Decizia a fost politică. Instanța a venit după ea. Stănculescu a sosit la Târgoviște cu parașutiști de la Boteni, cu procurori, judecători și avocați. După un control medical în biroul comandantului Andrei Kemenici, ședința s-a deschis în biroul de organizare-mobilizare. #### Completul Președinte: colonelul de justiție Gică Popa. Alături, judecătorul Ioan Nistor și asistenți numiți „populari”. Acuzarea a fost ținută de procurorul militar Dan Voinea. Soților li s-au desemnat avocați din oficiu. Nu au avut timp să-și aleagă apărarea, nu au primit un dosar de cercetat, nu au putut chema martori. #### Ce s-a spus. Acuzele Comunicatul oficial al Frontului, publicat a doua zi, a înșirat capetele de acuzare astfel: genocid, cu cifra de peste 60.000 de victime; subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului; distrugerea bunurilor obștești — clădiri, explozii în orașe; subminarea economiei naționale; încercarea de a fugi din țară folosind fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci străine. În sală, procurorul a repetat aceleași încadrări, pe articole din Codul penal: genocid, subminare, diversiune. Nu s-au depus probe. Nu s-a citit o listă de morți. Nu s-a arătat un extras de cont. Cifra de 60.000 de victime, rostite în zilele în care țara încă număra gloanțele, era de câteva zeci de ori mai mare decât bilanțul de până atunci al Revoluției. Miliardul de dolari a rămas o afirmație. După 1989, anchetele n-au găsit acea sumă în afara țării pe numele cuplului, în forma anunțată în proces. #### Ce s-a spus. Apărarea Nicolae Ceaușescu a refuzat, de la capăt, să recunoască tribunalul. A cerut Marea Adunare Națională. S-a revendicată de la Constituția din 1965. A vorbit despre o lovitură de stat, despre trădători și despre amestec străin. A spus că a lucrat pentru popor și că numai poporul, prin organele prevăzute de lege, îl poate judeca. Elena Ceaușescu a intervenit scurt, aspru, apărându-l și înjurând instanța. Nici unul n-a cerut iertare. Nici unul n-a recunoscut capetele de acuzare. Avocații din oficiu au vorbit puțin. Unul a socotit că, odată ce inculpații nu recunosc instanța, calea de atac nu mai are obiect și sentința poate fi socotită definitivă. Argumentul a scurtat tot ce mai stătea între verdict și zid. #### Sentința Gică Popa a cerut să se ridice în picioare. Tribunalul, „în numele legii și al poporului”, i-a condamnat în unanimitate la pedeapsa capitală și la confiscarea averii. I-a obligat, pe cale civilă, să restituie statului sumele pretinse a fi ținute afară. Deliberarea a fost anunțată ca secretă. Camera era aceeași. Timpul dintre ultimele vorbe și dispozitiv a fost de minute. #### Execuția Plutonul era alcătuit din parașutiști aduși cu elicopterul, printre ei căpitanul Ionel Boeru, maistrul militar Georghin Octavian, Dorin-Marian Cîrlan și alți ostași aleși din voluntari. Soții au fost scoși în curte, așezați la zid. Salva a pornit imediat. Echipa de televiziune n-a prins începutul; pe bandă a rămas sfârșitul. Trupurile au fost duse la București. Seara, țara a văzut imaginile. Frontul a publicat comunicatul. Gică Popa s-a sinucis în 1990. #### Ce s-a tăcut S-a tăcut că verdictul fusese scris politic cu o zi înainte, la Ministerul Apărării. S-a tăcut că instanța excepțională n-avea, în dreptul comun, temei să judece capul statului fără o lege de destituire și fără o anchetă. S-a tăcut durata reală a probatoriului: nu a existat. S-a tăcut soarta recursului, care pe Cod exista și care a fost înghițită de grabă. S-a tăcut de ce cifra genocidului trebuia să fie 60.000 și de ce miliardul trebuia rostit, dacă nici una, nici alta nu stăteau într-un act depus pe masă. S-a tăcut și contextul: în acele ore, la București și în țară încă se trăgea, iar televiziunea vorbea despre teroriști. Moartea cuplului a fost prezentată ca opritor al măcelului. Măcelul n-a încetat în după-amiaza de 25. S-a tăcut, în comunicat, că avocații nu-și alesese clientul și că medicul văzuse doi oameni epuizați, nu o dezbatere de drept. S-a tăcut că Stănculescu, cel care organizase fuga cu elicopterul în 22, organiza acum sfârșitul. #### Ce a rămas Procesul de la Târgoviște a închis, în mai puțin de două ore, un regim de 24 de ani de conducere personală și de 42 de ani de partid unic. A închis și posibilitatea unui proces lung, cu martori, cu arhive, cu despărțirea faptelor de legendă. Stenograma există. Banda există, tăiată la capăt. Dosarul Revoluției a scris mai târziu că judecata a fost un proces simulat, ținut ca să legitimeze o execuție deja hotărâtă și ca să lege noua putere de un act fără cale de întoarcere. Nicolae Ceaușescu a murit cerând o instanță pe care țara, în acea zi, nu i-a dat-o. Țara a văzut, în schimb, o sentință și un zid. Între ce s-a spus la masă și ce s-a hotărât la minister a rămas golul pe care documentele ulterioare l-au umplut doar pe jumătate. https://m.youtube.com/watch?v=cXgHS31HvZI&pp=ygUWcHJvY2VzdWwgbHVpIGNlYXVzZXNjdQ%3D%3D ### Cine a tras după 22 decembrie URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/cine-a-tras-dupa-22-decembrie La 22 decembrie 1989, ora 12.06, elicopterul a ridicat de pe clădirea Comitetului Central perechea Ceaușescu. Până în acea clipă, focul avea un nume de autoritate: ordinul de reprimare dat de la vârf, executat de Armată, Miliție și Securitate la Timișoara, Cluj, București și în alte orașe. După amiază, puterea a rămas fără cap. Seara a început să se tragă din nou. De atunci încolo, cel care trăgea a fost numit, la televizor și în ordinele militare, „terorist”. Cifrele anchetei, în variantele cele mai citate ale rechizitoriului, despărțesc cele două războaie. Până la fuga cuplului: în jur de 150–160 de morți. După 22 decembrie, până spre 27–30: în jur de 850–860 de morți și peste două mii de răniți. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și alte evidențe urcă totalul Revoluției peste 1.100 de morți și câteva mii de răniți. Zilele cele mai grele după amiază au fost 23 și 24 decembrie. În acele zile s-a murit la București, la Sibiu, la Otopeni, în cazărmi, în piețe, în fața Televiziunii și a Ministerului Apărării, în orașe care nu mai aveau dictator, dar aveau încă gloante. Între 22 și 30 decembrie, Armata a raportat un consum de circa 12,6 milioane de cartușe, plus obuze și grenade. Un asemenea stoc nu se cheltuie împotriva unei mâini de lunetiști. Se cheltuie când unități întregi cred că sunt atacate. #### Cum s-a născut dușmanul În după-amiaza de 22, Piața Palatului era plină, televiziunea era ocupată, generalul Stănculescu trecuse Armata de partea mulțimii. Spre seară au pornit focuri în zonă. Biblioteca Centrală Universitară și Palatul au ars. De la microfoane s-a spus că Securitatea nu se predă, că există unități fidele lui Ceaușescu, că se trage din poduri și de pe acoperișuri. Cuvântul „terorist” a umplut emisia. S-a spus că sunt în civil, că arată ca oricine, că trag din orice poziție, că au arme cu lunetă, că vin din afara țării, că sunt arabi, că sunt din USLA, că sunt din trupele de Securitate. Ion Iliescu și ceilalți din grupul care s-a așezat la Consiliul Frontului Salvării Naționale au vorbit, în zilele următoare, despre acest inamic. Comunicatele s-au ținut lanț. Ordinele militare au schimbat semnale de recunoaștere, parole, cocarde. Pe 23 decembrie, un ordin privind însemnele elicopterelor de la Boteni a fost urmat de foc între ai noștri. În aceeași logică a fost grăbit procesul de la Târgoviște. Cuplul a fost judecat și executat în 25 decembrie, pe fondul aceleiași psihoze: că numai moartea lor oprește măcelul. Măcelul n-a încetat în acea după-amiază. #### USLA și celelalte uniforme Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă exista. Era o structură a Securității, antrenată, înarmată, cu oameni care știau să tragă. În zilele de după 22, USLA a fost chemată, trimisă, oprită, din nou chemată. La Otopeni, în noaptea de 23 spre 24, un convoi a fost întâmpinat cu foc. Au murit oameni din USLA și militari care îi așteptau. Fiecare tabără a crezut că cealaltă e „teroristă”. Același tipar s-a repetat la Ministerul Apărării, la Televiziune, în dispozitive de cartier. Confuzia de uniforme n-a fost un detaliu. Vestele, combinezoanele, bastoanele de braț, cămășile kaki și cele albastre, civilul cu pistol la brâu — toate semănau, noaptea, cu inamicul descris la televizor. Parola se schimba din oră în oră. Cine n-o știa era suspect. Cine o știa prea bine, la fel. S-a tras în propriii soldați, în propriii milițieni, în civili înarmați de noile comandamente, în trecători. Mărturiile vorbesc de trasoare văzute pe cer și, în același timp, de oameni loviți în cap și în piept, jos, la nivelul străzii. Rețeaua S, invocată în unele cercetări, ar fi fost dispozitivul de rezervă al Securității, activat după ce Armata a fraternizat cu piața. Alte anchete nu o țin ca armată paralelă dovedită, ci ca resturi, inițiative locale, focuri izolate. Cert este că n-a fost prezentat țării un lot de „teroriști” judecați pentru faptele din acele nopți. #### Cine a fost reținut, cine n-a fost găsit Pe fondul psihozei au fost ridicate 1.425 de persoane, bănuite de activitate „securist-teroristă”. Cercetările parchetelor militare n-au reținut, pentru acest grup, acte de terorism. S-au dat sute de soluții de neurmărire. Au fost eliberați. Inamicul invizibil n-a căpătat dosar cu nume și sentință. Asta nu înseamnă că nu s-a tras cu intenție. Înseamnă că justiția n-a arătat, până azi, o rețea închegată de lunetiști ai vechiului regim care să explice singură cele 850 de morți de după amiază. Explicația care stă în rechizitoriul Dosarului Revoluției este alta: diversiunea. Procurorii militari au scris că, începând cu seara de 22, un grup de decizie politico-militară — numele repetate sunt Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stănculescu, Nicolae Militaru, Silviu Brucan — a acceptat și a alimentat o inducere în eroare. Psihoza ar fi slujit la două lucruri: să lege noua putere de un război de apărare a revoluției și să acopere pe cei care, înainte de ora 12.06, dăduseră sau executaseră ordine de reprimare. Dosarul a fost trimis în instanță, restituit, reluat. Ion Iliescu a fost acuzat de infracțiuni contra umanității. Dezbaterea juridică n-a livrat o condamnare definitivă care să închidă întrebarea. Istoricii rămân despărțiți. Unii țin teza diversiunii ca fapt. Alții țin că au existat focuri reale din partea unor structuri fidele lui Ceaușescu, chiar dacă nu în numărul și în forma anunțate la televizor. Cele două explicații nu se exclud în fiecare colț de stradă. Se exclud ca poveste unică a țării. #### Ce se poate spune fără ocol Înainte de 22 decembrie, s-a tras la ordin, împotriva mulțimii. După 22 decembrie, s-a tras masiv, în numele luptei cu un inamic care, ca armată, n-a fost arătat niciodată. O parte din gloanțe au venit din armele statului — Armata, foste structuri de Interne, oameni puși în dispozitiv de noile comandamente. O parte au venit din confuzie: aceeași uniformă, altă parolă, un acoperiș, o Dacie fără faruri. O parte rămân, pentru familii, fără autor. Sibiu, Otopeni, Piața Palatului, Televiziunea, cazărmile, Timișoara după ce se crezuse liberă — fiecare loc are morții lui de după amiază. La Timișoara, după 22, au mai căzut douăzeci de oameni. În București, nopțile de 22 spre 24 au umplut spitalele. Întrebarea „cine a tras în noi după 22” nu e o formulă de comemorare. E constatarea că cea mai mare parte a victimelor Revoluției au murit când dictatorul nu mai era în Capitală. Până când instanța sau arhiva nu leagă fiecare dispozitiv de un ordin și de o țeavă, răspunsul rămâne acesta, sobru și insuficient: s-a tras din mai multe locuri, sub o singură poveste, și povestea a ucis mai sigur decât orice lunetist dovedit. ### Piața Universității URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/piata-universitatii #### 1. Continuitatea aspirației de libertate Revoluția din 1989 a fost începutul eliberării poporului român de sub regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Mulți români au ieșit în stradă în decembrie nu doar pentru a-l înlătura pe Ceaușescu, ci și pentru a schimba un întreg sistem de oprimare, cenzură și sărăcie. După revoluție, însă, noua putere instalată – Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Ion Iliescu – era formată în mare parte din foști membri ai Partidului Comunist. Mulți români, mai ales tineri, intelectuali, studenți și foști revoluționari, au perceput asta ca o trădare a idealurilor Revoluției. #### 2. Piața Universității – o nouă formă de revoltă Între aprilie și iunie 1990, Piața Universității din București a devenit centrul unei manifestații-maraton, pașnice și nonviolente, unde mii de oameni cereau: - lustrație (interzicerea participării la conducerea statului a foștilor activiști PCR și securiști); - alegeri cu adevărat libere; - democrație reală, nu doar o schimbare de fațadă. Acești manifestanți erau considerați de unii „golani” – un termen disprețuitor folosit de președintele Iliescu. Răspunsul protestatarilor a fost ironic și demn: au adoptat termenul și l-au transformat într-un simbol al demnității și curajului – de aici și celebrul „Imn al Golanilor”. #### 3. Represiunea din iunie 1990 – eșecul promisiunilor Revoluției Punctul culminant al acestor manifestații a fost în 13-15 iunie 1990, când autoritățile au chemat în București minerii din Valea Jiului, care, alături de forțele de ordine, au fost implicați în acțiuni brutale de reprimare a protestatarilor. Mii de oameni au fost bătuți, arestați, multe femei au fost violate, au existat oameni uciși în bătaie. A fost un moment tragic, care a arătat că reflexele regimului comunist nu dispăruseră, iar tranziția către democrație era anevoioasă și violentă. #### 4. Legătura profundă: Revoluționarii din decembrie – protestatari în iunie O parte semnificativă a celor care au ieșit în Piața Universității erau oameni care participaseră activ și în Revoluția din 1989. Pentru ei, lupta nu se încheiase odată cu căderea lui Ceaușescu. Aceștia simțeau că idealurile de libertate, dreptate și reformă fuseseră deturnate. Piața Universității a fost, în fond, o continuare a Revoluției, un „al doilea act” în teatrul tranziției. Dacă în decembrie s-a înfrânt dictatura, în iunie s-a încercat înfrângerea moștenirii ei, adânc înrădăcinate în structurile statului și în mentalități. Piața Universității, epicentrul protestelor pașnice din primăvara anului 1990, a devenit simbolul înfrângerii Revoluției din 1989, deoarece tocmai acele idealuri pentru care muriseră peste o mie de români în decembrie — libertatea, adevărul, justiția — au fost brutal călcate în picioare de noul regim postcomunist. Manifestația-maraton, cunoscută drept „Golaniada”, a fost un strigăt disperat al societății civile împotriva revenirii la vechile reflexe autoritare, iar răspunsul puterii a fost năucitor: în zilele de 13–15 iunie 1990, cu largul sprijin al forțelor de ordine și al minerilor aduși organizat de stat, protestul a fost înecat în sânge, bătăi și teroare. Atacul împotriva tinerilor, intelectualilor, presei libere și oricui contesta autoritatea Frontului Salvării Naționale a reprezentat nu doar o crimă, ci și o contrarevoluție în toată regula, în care statul s-a întors împotriva propriilor cetățeni, reconfirmând continuitatea structurilor comuniste sub o nouă mască democratică. https://www.youtube.com/watch?v=eBeyzmn0sTI ### Asociațiile de revoluționari URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/asociatiile-de-revolutionari În haosul și incertitudinea care au urmat căderii regimului Ceaușescu, foștii participanți la Revoluția din decembrie 1989 au început să se organizeze în grupuri, comitete și ulterior în asociații de revoluționari. Acestea au jucat un rol semnificativ în onorarea memoriei celor care au murit sau au fost răniți în Revoluția din 1989, în sprijinul familiilor celor decedați și în păstrarea vie a adevărului despre evenimentele din acea perioadă. Ele au avut multiple inițiative, unele de succes, altele mai puțin eficiente, pentru a asigura că sacrificiul celor care au participat la Revoluție nu este uitat. Măsurile și acțiunile lor au fost variate, de la organizarea de evenimente publice, la lobby pentru legi favorabile revoluționarilor, până la intervenții în justiție. ##### I. Inițiative de comemorare și păstrarea memoriei ###### 1. Comemorări anuale Una dintre principalele activități ale asociațiilor de revoluționari a fost organizarea de evenimente de comemorare a celor căzuți în Revoluție. Aceste evenimente au avut loc în fiecare an, în decembrie, cu scopul de a păstra vie memoria eroilor-martiri și de a aduce un omagiu celor care și-au sacrificat viața pentru schimbarea regimului comunist. Acțiunile de comemorare includeau: - Depuneri de coroane de flori la monumentele dedicate eroilor-martiri, cum ar fi Monumentul Eroilor din București sau Cimitirul Eroilor Martiri din Timișoara. - Marșuri și procesiuni în marile orașe, în special la București și Timișoara, unde revoluționarii și familiile acestora se adunau pentru a păstra amintirea celor căzuți. - Slujbe religioase și ceremonii de pomenire, adesea însoțite de discursuri din partea liderilor asociațiilor de revoluționari, în care se sublinia importanța Revoluției și sacrificiul celor care au luptat pentru libertate. Aceste activități au fost esențiale pentru a asigura că generațiile viitoare nu uită prețul plătit pentru libertate și au contribuit la consolidarea identității revoluționare a societății românești. ###### 2. Monumente și locuri de comemorare Multe dintre asociațiile de revoluționari au fost implicate activ în construirea și întreținerea monumentelor și locurilor de comemorare destinate eroilor din decembrie 1989. Ele au exercitat presiuni asupra autorităților locale și centrale pentru a ridica statui, plăci comemorative și alte simboluri publice, care să amintească sacrificiul celor care au murit în Revoluție. - Monumentul Eroilor Martiri din București, situat în apropierea Pieței Universității, a fost unul dintre cele mai importante proiecte susținute de asociațiile de revoluționari. Acest monument simbolizează lupta și sacrificiul celor care au căzut în Capitală, iar asociațiile au organizat numeroase evenimente de comemorare la acest loc. - Cimitirul Eroilor Martiri din Timișoara și Memorialul Revoluției din Timișoara sunt exemple de locuri în care asociațiile au fost active în organizarea de ceremonii și de aducere aminte, în special având în vedere importanța Timișoarei ca locul unde au început manifestările din decembrie 1989. ##### II. Sprijin pentru familiile eroilor-martiri și răniți ###### 1. Lobby pentru drepturi și indemnizații Asociațiile de revoluționari au avut un rol esențial în lobby-ul pentru legislația de sprijin a familiilor celor decedați și a celor răniți în Revoluție. Aceste organizații au militat pentru ca familiile eroilor-martiri să beneficieze de indemnizații financiare, iar răniții să primească compensații pentru suferințele lor fizice și psihologice. - Au cerut ajutoare financiare speciale pentru familiile celor care au murit, astfel încât să fie sprijinite material, având în vedere tragedia suferită. - Pensiile speciale pentru răniți au fost o altă cerință constantă, pentru a sprijini pe cei care au rămas cu traume pe viață în urma evenimentelor din 1989. - Asociațiile au fost, de asemenea, implicate în procesul legislativ care a dus la adoptarea Legii nr. 42/1990 și Legii nr. 341/2004, legi care au reglementat acordarea de drepturi și statutul revoluționarilor și al familiilor acestora. Aceste măsuri legislative nu doar că au oferit o recunoaștere oficială, dar au ajutat la asigurarea unei vieți mai bune pentru cei care au rămas afectați fizic și emoțional de Revoluție. ###### 2. Suportul psihologic și social În afara ajutoarelor financiare și a indemnizațiilor, multe asociații de revoluționari au acordat și suport psihologic și social familiilor victimelor și răniților. Acestea au fost adesea implicate în organizarea de grupuri de sprijin pentru cei care aveau nevoie de consiliere, mai ales în perioada imediat următoare Revoluției, când multe dintre victime erau profund afectate de traumele psihologice. De asemenea, asociațiile de revoluționari au avut un rol important în susținerea cererilor de justiție pentru victimele Revoluției, prin organizarea de petiții și manifestații, dar și prin reprezentarea acestora în instanță. ##### III. Împiedicarea denaturării adevărului și protejarea memoriei Revoluției Asociațiile de revoluționari au avut și un rol fundamental în protejarea adevărului despre Revoluția din 1989 și în combaterea denaturării istoriei. După 1989, au existat multiple încercări de a minimiza sau distorsiona importanța revoluției și a celor care au participat la ea. ###### 1. Presiuni pentru redeschiderea anchetelor Asociațiile au făcut presiuni constante asupra autorităților pentru redeschiderea anchetelor legate de evenimentele din decembrie 1989. Acestea au cerut ca vinovații pentru reprimarea Revoluției (membri ai regimului Ceaușescu, ai Securității și ai Armatei) să fie trași la răspundere, iar victimele să primească justiție. De-a lungul anilor, unele dintre aceste asociații au fost implicate direct în dosarele Revoluției, punând presiune asupra autorităților pentru a identifica și sancționa persoanele responsabile de crimele comise în timpul reprimării Revoluției. ###### 2. Documentarea și promovarea adevărului Asociațiile au sprijinit de asemenea cercetările istorice legate de Revoluție și au fost implicate în publicarea de cărți, studii și articole care să documenteze evenimentele reale din decembrie 1989. Ele au colaborat cu istorici și jurnaliști pentru a asigura că povestea Revoluției este spusă așa cum a fost, fără distorsiuni. ##### IV. Conflicte interne și provocări De-a lungul decadelor, asociațiile de revoluționari nu au fost lipsite de conflicte interne și provocări. Unele dintre acestea au fost acuzate de corupție, de comerț cu certificate de revoluționar sau de neglijență în gestionarea fondurilor destinate răniților și familiilor eroilor-martiri. Aceste probleme au afectat credibilitatea și eficiența multor organizații și au dus la o diviziune în rândurile revoluționarilor. De asemenea, comunicațiile contradictorii între diversele asociații au împiedicat o acțiune unitară și eficientă în fața autorităților. --- #### Statul român ##### I. Inițiative legislative și instituționale (1990–2004) ###### 1. Legea Recunoștinței (Legea nr. 42/1990) La scurt timp după Revoluție, în 1990, statul român a adoptat Legea nr. 42/1990, cunoscută și ca „Legea Recunoștinței”, care a stabilit un cadru legislativ pentru recunoașterea oficială a participanților la Revoluția din 1989. Conform acestei legi, erau recunoscute ca „luptători” persoanele care au avut un rol activ în revoluție, iar cei care au suferit răni sau au decedat în timpul evenimentelor au fost considerați „eroi-martiri”. Printre măsurile prevăzute de lege se numărau: - Stabilirea drepturilor speciale pentru revoluționari, inclusiv pensii, scutiri de taxe și facilități pentru transport. - Stabilirea unor indemnizații financiare pentru familiile eroilor-martiri. - Recunoașterea meritelor revoluționarilor prin certificate și documente oficiale. Legea a fost amendată ulterior, iar în 2004 a fost înlocuită de o versiune mai detaliată, Legea nr. 341/2004, care a introdus reglementări mai clare privind acordarea titlurilor de „luptător” și „rănit”. ###### 2. Legea 341/2004 și alte măsuri de recunoaștere oficială În 2004, statul român a adoptat o lege mai detaliată, Legea nr. 341/2004, cunoscută ca Legea Recunoștinței, care a clarificat statutul revoluționarilor și a extins beneficiile acestora: - Acordarea de indemnizații și pensii speciale pentru cei care au fost răniți sau au decedat în Revoluție. - Stabilirea unui sistem de categorii de luptători: „luptător cu rol determinant”, „luptător remarcat prin fapte deosebite”, „rănit în Revoluție” și altele. - Sprijin pentru familiile celor decedați – prin acordarea de ajutoare financiare și pensii pentru urmași. - Monumente și locuri de comemorare – autoritățile au inițiat lucrări pentru a ridica statui și a construi locașuri de cult pentru a cinsti memoria celor căzuți în timpul Revoluției. În plus, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR) a fost creat pentru a se ocupa cu reglementarea drepturilor revoluționarilor și a administra toate dosarele acestora. ##### II. Sprijinul acordat familiilor eroilor-martiri și răniților ###### 1. Despăgubiri și ajutoare financiare Pentru familiile celor care au murit în Revoluție și pentru răniți, statul a acordat ajutoare financiare directe și pensii speciale. De exemplu: - Familiile eroilor-martiri au primit indemnizații speciale care variau în funcție de statutul persoanei decedate. - Răniții au avut dreptul la pensii de invaliditate sau ajutoare financiare, în funcție de gravitatea rănilor suferite. - Unele dintre aceste măsuri au fost aplicate retroactiv, în special în perioada 1990–2004, când mulți dintre cei afectați de evenimentele din 1989 au început să ceară compensații pentru suferințele lor fizice și emoționale. ###### 2. Probleme legate de acordarea drepturilor În ciuda legii și a măsurilor de sprijin, procesul de acordare a indemnizațiilor și titlurilor de revoluționar a fost adesea marcat de controverse și dificultăți administrative: - Dezbateri publice despre cine merita cu adevărat statutul de revoluționar și cine ar fi obținut titluri abuziv. - Scandaluri de corupție în ceea ce privește acordarea certificatelor de revoluționar, care au fost distribuite unor persoane care nu au avut niciun rol în Revoluție. - Retragerea certificatelor pentru cei care au obținut ilegal statutul de revoluționar, ceea ce a dus la conflicte și nemulțumiri în rândul celor care au fost autentici participanți. ##### III. Monumente și locuri de comemorare Pe lângă măsurile financiare și legislative, statul român a construit mai multe monumente și locuri de comemorare în cinstea celor care au murit sau au fost răniți în timpul Revoluției din 1989. Printre acestea se numără: - Monumentul Eroilor Martiri din București, amplasat în apropierea Pieței Universității, loc simbolic al Revoluției din Capitală. - Cimitirul Eroilor Martiri din Timișoara, unde sunt înmormântați mulți dintre cei care au căzut în timpul luptelor de la Timișoara. - Monumentul Eroilor din Cluj-Napoca și alte statui și plăci comemorative în orașe precum Iași, Brașov și Constanța. Aceste monumente nu doar că simbolizează sacrificiul celor care au murit pentru libertate, dar au și oferit locuri de înmormântare și de aducere aminte pentru familiile victimelor. ##### IV. Crearea de muzee și centre de documentare Statul român a sprijinit, de asemenea, înființarea unor muzee și centre de documentare dedicate Revoluției din 1989: - Muzeul Revoluției din Timișoara, unul dintre cele mai importante locuri de documentare despre evenimentele din 1989, care păstrează artefacte, fotografii și mărturii. - Muzeul Național de Istorie a României (București), care include expoziții permanente și temporare despre Revoluția din 1989. - Memorialul Revoluției din București, care a fost inaugurat pentru a prezenta povestea celor care au luptat și au suferit în perioada decembrie 1989. ##### V. Recunoaștere educațională și culturală Statul român a încercat să integreze evenimentele din 1989 în educația națională și în cultura publică: - Evenimente educaționale: în școli și universități, sunt organizate uneori conferințe, simpozioane și lecții despre Revoluție. - Filme și documentare: statul a sprijinit realizarea unor producții cinematografice și documentare care să adâncească înțelegerea publicului despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. ##### VI. Provocările și controversele Deși statul român a depus eforturi pentru a onora memoria celor căzuți și a sprijini familiile acestora, procesul nu a fost lipsit de controverse: - Dificultăți administrative și corupție în gestionarea fondurilor și a drepturilor acordate revoluționarilor. - Conflicte legale între asociațiile revoluționarilor și autorități. - Acuzații de denaturare a adevărului în legătură cu cine merită să fie considerat revoluționar, având în vedere procesul de acordare al certificatelor. ### Condamnarea comunismului URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/condamnarea-comunismului Condamnarea oficială a comunismului în România a fost un moment simbolic și politic important, ce a marcat o distanțare oficială a statului român față de trecutul totalitar comunist. Acest act a avut loc într-un context istoric tensionat și cu multiple semnificații pentru memoria colectivă și pentru consolidarea democrației în România post-decembristă. #### 1. Contextul istoric și necesitatea condamnării După prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989, România a intrat într-o tranziție dificilă către democrație și economie de piață. Deși regimul lui Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat, instituțiile și mentalitățile formate în comunism au persistat. Spre deosebire de alte state est-europene (precum Cehia sau Polonia), România a avut un proces mai lent și ezitant de asumare a trecutului comunist. Mult timp, nu a existat o condamnare oficială și categorică a comunismului din partea statului. Presiunea societății civile, a intelectualilor și a organizațiilor de drepturile omului a crescut în anii 2000, cerând statului român să recunoască public crimele și abuzurile regimului comunist și să onoreze memoria victimelor. #### 2. Condamnarea oficială: discursul din Parlament (18 decembrie 2006) Condamnarea oficială a comunismului a avut loc pe 18 decembrie 2006, în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu. În acea zi, președintele a rostit un discurs solemn în Parlament, în fața camerelor reunite, în care a condamnat în mod oficial regimul comunist din România ca fiind ilegitim și criminal. ##### Elemente-cheie ale discursului - Băsescu a preluat și a citat concluziile Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, prezidată de istoricul Vladimir Tismăneanu. - A recunoscut și a condamnat crimele, abuzurile, represiunea, închisorile politice, deportările, dar și suferința a milioane de români în perioada 1945–1989. - A menționat că regimul comunist s-a bazat pe teroare, minciună, manipulare, frică și distrugerea valorilor democratice și umane. - A subliniat că statul român are datoria de a păstra memoria victimelor și de a nu mai permite revenirea vreunei forme de totalitarism. Discursul a fost transmis în direct la televiziune și a avut un impact profund în societate, deși reacțiile au fost mixte. #### 3. Raportul Final al Comisiei Tismăneanu Condamnarea comunismului nu a fost doar un gest simbolic. A fost precedată de elaborarea unui document fundamental: Raportul final al Comisiei Prezidențiale, o lucrare complexă de sute de pagini, care analiza: - Originea și instaurarea regimului comunist în România; - Metodele de represiune politică: arestări, torturi, lagăre, execuții; - Distrugerea elitei intelectuale, a Bisericii, a instituțiilor burgheze; - Cultul personalității lui Ceaușescu; - Controlul absolut al vieții publice și private; - Rolul Securității și al Partidului Comunist Român; - Cazuri concrete de crime și abuzuri. Raportul a fost publicat integral și pus la dispoziția opiniei publice, devenind un document de referință pentru cercetarea istoriei recente a României. #### 4. Reacții și controverse ##### Reacții pozitive - Pentru o parte a societății civile, condamnarea a reprezentat un act reparatoriu așteptat de mult timp; - A fost apreciat de comunitatea internațională și de ONG-urile de apărare a drepturilor omului; - A deschis calea pentru reconsiderarea oficială a victimelor comunismului și pentru sprijinirea memorialelor și muzeelor dedicate. ##### Controverse și opoziții - Partidul România Mare și o parte a parlamentarilor PSD au boicotat discursul președintelui, considerându-l un act politic. - Unii critici au acuzat ipocrizia discursului, mai ales că unii dintre colaboratorii politici ai președintelui fuseseră asociați cu vechiul regim. - Alții au considerat că este prea puțin și prea târziu, fără urmări concrete în plan juridic sau educațional. #### 5. Urmări și impact Condamnarea oficială a comunismului a avut efecte importante, chiar dacă mai ales în plan simbolic și istoric: - A legitimat eforturile de cercetare a crimelor comunismului; - A permis apariția unor muzee și memoriale, precum Memorialul de la Sighet; - A inspirat inițiative de reformă educațională privind istoria recentă; - A dus la o reevaluare critică a rolului Partidului Comunist și a aparatului represiv. Totuși, procesul de asumare profundă și de justiție pentru victimele comunismului rămâne incomplet. România nu a avut un proces de tip „lustrație” eficient, iar mulți foști activiști sau ofițeri de Securitate nu au fost trași la răspundere. Condamnarea comunismului în România a fost un moment important de reconstrucție morală a statului și de recunoaștere a suferinței a milioane de români. Chiar dacă a avut limite și nu a dus la transformări legislative majore, el rămâne un punct de cotitură în efortul național de a înfrunta onest trecutul și de a construi o democrație autentică, bazată pe memorie, adevăr și dreptate. #### 6. Cronologia condamnării comunismului în România ##### 1945–1989 – Regimul comunist în România - Instaurat cu sprijin sovietic, regimul comunist duce la eliminarea opoziției politice, colectivizare forțată, naționalizarea proprietăților, arestări politice și instaurarea dictaturii ceaușiste. ##### 1989, decembrie – Căderea regimului Ceaușescu - Revoluția din 1989 răstoarnă dictatura. Regimul comunist este înlăturat, dar fără o condamnare oficială imediată. ##### 1990–2000 – Timp al ezitărilor - În primii ani, foștii membri ai nomenclaturii comuniste rămân influenți în politică. - Nu există o lege a lustrației. - Cercetarea crimelor comunismului este marginalizată. ##### 2003 – Începe presiunea societății civile - Intelectuali și ONG-uri cer oficial condamnarea comunismului. - Se intensifică activismul pentru recunoașterea victimelor. ##### 2005 – Se înființează Comisia Prezidențială - Președintele Traian Băsescu creează Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, condusă de Vladimir Tismăneanu. ##### 2006, decembrie 18 – Condamnarea oficială a comunismului - În Parlamentul României, președintele Traian Băsescu rostește un discurs istoric. - Comunismul este declarat „ilegitim și criminal”. - Este prezentat Raportul Final al Comisiei Tismăneanu. ##### 2007–prezent – Ecouri și continuări - Se înființează instituții precum IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului). - Se publică volume, mărturii și memoriale. - Continuă presiuni pentru clarificarea dosarelor Securității. #### 7. Victime și locuri ale represiunii comuniste din România ##### Categorie de victime - Deținuți politici (estimat între 500.000 și 2 milioane între 1945–1989); - Țărani arestați/deportați în timpul colectivizării (1949–1962); - Clerici arestați (catolici, greco-catolici, ortodocși disidenți); - Scriitori, intelectuali, studenți, exmatriculați sau arestați pentru opinii; - Foști ofițeri ai Armatei Regale și membri ai partidelor istorice; - Români din Basarabia și Bucovina de Nord, deportați de autoritățile sovietice; - Tineri anticomuniști executați în anii ’50 (ex: partizanii din munți); - Femei și copii deportați în Bărăgan (1951–1956). ##### Locuri emblematice ale terorii comuniste - **Aiud:** Închisoare pentru elitele interbelice. Regim extrem de dur. - **Sighet:** Închisoarea elitelor politice (Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu). Azi, Memorial al Victimelor Comunismului. - **Pitești:** Locul „Experimentului Pitești”, torturi psihice și fizice (1949–1951). - **Gherla:** Închisoare de reeducare și execuții sumare. - **Canalul Dunăre–Marea Neagră:** Lagăr de muncă forțată. Mii de morți din rândul deținuților politici. - **Periprava, Salcia, Capul Midia:** Colonie de muncă. Condiții inumane. - **Bărăgan:** Loc de deportare a peste 40.000 de oameni (1951). - **Fortul 13 Jilava:** Loc de execuții și interogatorii. După Revoluția din decembrie 1989, comunismul nu a fost cu adevărat înlăturat în România, ci a continuat sub alte forme, prin oamenii, instituțiile și reflexele sistemului vechi care s-au adaptat rapid noii realități. Foștii activiști de partid, securiști și cadre ale aparatului represiv au fost reciclați în funcții-cheie ale noii puteri, sub umbrela Frontului Salvării Naționale, care a confiscat Revoluția și a perpetuat controlul politic și economic asupra țării. Lipsa unei lustrații autentice, absența unui proces real al comunismului și protejarea intereselor elitei vechi au făcut ca România să treacă printr-o tranziție mimată, în care mecanismele de dominație ale dictaturii au supraviețuit, mascate în retorica democrației și reformei. Această continuitate profundă explică în mare parte eșecurile postcomuniste și deziluzia generalizată care a urmat Revoluției. ### Colectivizarea URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/colectivizarea A durat treisprezece ani, din martie 1949 până în aprilie 1962, și n-a fost o reformă agrară, ci un război împotriva satului: cote, impozite, eticheta de „chiabur”, bătăi în posturile de miliție, procese publice, deportări și împușcături în bătătura bisericii. La capăt, Gheorghiu-Dej a chemat unsprezece mii de țărani în costume naționale ca să asculte că socialismul a învins la sate. În 1945, reforma agrară dăduse pământ. În 1949, același stat a venit să-l ia înapoi, de data aceasta nu de la moșier, ci de la cel care îl muncea. #### Pregătirea. 1945–1948 Guvernul Petru Groza s-a instalat pe 6 martie 1945. Pe 23 martie a urmat Legea reformei agrare, care expropria fără despăgubire moșiile de peste 50 de hectare, pământul „colaboraționiștilor” și al absenților, și dădea loturi de până la cinci hectare săracilor și celor fără pământ. Lovitura a căzut pe marea proprietate; țăranul a primit o hârtie și o brazdă. Pe 19 aprilie, tractoarele și utilajele particulare au fost luate de stat. Apoi a venit monopolul asupra circulației produselor agricole, cotele obligatorii și oficiile județene de rechiziție, inclusiv pentru datoria de război către Uniunea Sovietică. Cine nu preda era speculant; cine preda rămânea fără sămânță. În ianuarie 1947, la Piatra-Olt, sute de oameni au atacat comisia de colectare. În 1948, la Fumureni, în județul Vâlcea, țărani cu ciomege au ieșit împotriva luării porumbului. Semnalul fusese dat înaintea plenarei. #### Plenara. 3–5 martie 1949 Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a votat „transformarea socialistă a agriculturii”, după modelul colhozului, pe două brațe: gospodăriile agricole colective, gospodăriile de stat și stațiunile de mașini și tractoare, de o parte; de cealaltă, „lupta de clasă la sate”, în care săracul era asmuțit asupra chiaburului, iar mijlocașul era silit să aleagă. Decretul 83 din 2 martie 1949 a luat ce mai rămăsese din proprietățile de peste 50 de hectare. Aproape trei mii de familii de foști proprietari au fost ridicate și duse în lagăre de muncă, cu copii cu tot. Pe 24 iunie s-au inaugurat primele cinci „ferme agricole colective”. Gheorghiu-Dej avea să spună mai târziu: „Nu poți scăpa de moarte sau de colhoz.” #### Cum se intra în colectivă Întâi venea propaganda — caravane, broșuri, adunări, agitatori —, apoi listele, apoi noaptea. Activiștii aduceau cererea de înscriere. Cine semna „benevol” era lăudat; cine nu semna era chemat la Sfat, la Miliție, la raion. I se spunea că e chiabur chiar dacă avea opt hectare și doi cai. I se calculau cote pe care ogorul lui nu le putea da, rămânea dator, iar datoria devenea sabotaj, și sabotajul, articol de lege. Legea din 1948 „pentru combaterea sabotajului în agricultură” a băgat în pușcărie oameni pentru grâu secerat după termen, pentru trifoi nestrâns, pentru gândacul de Colorado nestârpit și pentru pomi nevăruiți. Confiscarea casei chiaburului era lecție pentru sat: mobilele pe drum, familia pe platformă, ograda transformată în sediu de GAC sau de organizație de partid. Bătaia de la postul de miliție nu intra în comunicate, intra în oase. Semnătura de a doua zi era trecută ca „liber consimțită”. #### Trei vremi Între 1949 și 1953 au mers împreună forța și „convingerea”. Răscoalele au izbucnit mai ales în vara și toamna lui 1950, în nordul Moldovei și în Transilvania — la Roma, Vorniceni, Avrămeni, Grămești, Dersca, în sate din Dorohoi și Rădăuți, în Bihor și Arad —, iar răspunsul a fost Armata, Miliția, Securitatea și arestările în lanț. După reforma bănească din ianuarie 1952, ofensiva a reînceput, ca să fie tăiată spre sfârșitul anului, odată cu lupta din partid. Între 1953 și 1956 a urmat o relache. Numărul de GAC a stat aproape pe loc, cotele s-au mai îndulcit, iar după Budapesta, în 1956, cotele obligatorii la cereale au fost desființate, rămânând carnea, lâna, vinul și țuica. Nu din milă, ci din frică de contagiere. Din 1957 până în 1962 s-a reluat „marea cotitură”. În câteva ierni s-a înghițit ce nu se putuse în șapte ani. Între decembrie 1961 și martie 1962, după cifrele partidului, a intrat în colectivă peste o treime din familiile și din pământul care mai stăteau afară. #### Chiaburul Cuvântul a fost o armă, nu o statistică. Chiabur putea fi cel cu 20 de hectare și cel cu patru, dacă satul îl respecta sau dacă refuza să semneze. Propaganda îl desena gras, cu biciul pe spinarea săracului; în dosare, majoritatea condamnaților nu erau chiaburi. Printre țăranii judecați, mijlocașii și săracii sunt mai mulți decât „burghezia rurală”, iar șapte din zece n-aveau partid. Nu se judeca un program politic. Se judeca proprietatea. Un raport al Ministerului de Interne din decembrie 1961, doar pentru anii 1951–1952, numără 34.738 de țărani arestați: 22.008 chiaburi, 7.226 mijlocași, 5.504 săraci. La plenara din decembrie 1961, Gheorghiu-Dej a vorbit, pentru 1949–1952, de 80.000 de țărani trimiși în judecată, dintre care 30.000 în procese publice. Cifra e a partidului și e mică. Procuratura, pentru 1950–1953, înregistrează 89.401 condamnați pentru nepredarea cotelor și încă 80.007 pentru „infracțiuni” care mergeau de la refuzul de a ieși la lucru până la nestropitul pomilor. Dennis Deletant estimează vreo 80.000 de țărani băgați în pușcării de-a lungul întregii campanii. #### Deportarea. Bărăganul, 1951 În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951 au fost ridicate din Banat și din vest zeci de mii de oameni — sârbi, germani, români „nesiguri”, familii de frontieră — și aruncate în Bărăgan, în câmp gol, cu țărușul numărului de casă. Printre ei se aflau țărani care stăteau în calea colectivizării. Pentru tot intervalul 1949–1962, estimările privind deportații în Bărăgan, Dobrogea și alte zone urcă spre două sute de mii de persoane. Casele rămase în urmă au intrat în fondul colectivei. Periprava, Delta și coloniile de la Canal au fost capăt de drum pentru bărbații din satele care loviseră activiștii. #### Vadu Roșca. 1–4 decembrie 1957 La Suraia, Răstoaca și Vadu Roșca, în fosta regiune Galați, azi Vrancea, țăranii n-au semnat. Au ars cererile și au alungat echipele. La Răstoaca, zeci de bărbați au atacat un convoi de activiști în care se afla și Nicolae Ceaușescu. La Vadu Roșca, refuzul a ținut patru zile. Pe 3 decembrie, primarul și omul raionului au fost ținuți de sat, apoi eliberați cu vorba că a doua zi se negociază. În noaptea aceea satul a fost încercuit și s-a declarat stare de asediu. Pe 4 decembrie, în jurul orei nouă, după o altercație, Securitatea a deschis focul asupra oamenilor adunați la „Cazemată”. Au căzut nouă morți. Printre ei, Ion Arcan, de 14 ani, împușcat în timp ce trăgea clopotul. Zeci de răniți — 17 în unele dări de seamă, vreo 60 în altele —, arestări, optsprezece sau nouăsprezece condamnări de cinci până la zece ani. Bărbați din Răstoaca au plecat la Periprava. Ceaușescu, șeful Direcției Superioare Politice a Armatei, a condus „pacificarea”. Organizației de partid din comună, care avea unsprezece membri, i-a spus că unsprezece țăruși ar fi pus satul la punct, și a desființat-o. Colectivizarea locală a fost amânată până prin 1960, apoi s-a făcut și acolo. Același tipar s-a repetat la Nămoloasa, Mozăceni Deal, în zona Craiovei, în Argeș și în Olt. Ultimul episod sângeros des citat este cel de la Vâlcele, județul Olt, din 15 ianuarie 1961. În 1962 mai izbucneau încă Drăgoiești, în Suceava, și Mărcești, în Dâmbovița. #### Viața în GAC Pământul nu mai era al omului, ci „obștesc”. Boii, plugul și carul au fost inventariate. Ziua de muncă se măsura în norme, iar plata venea la urmă, dacă mai rămânea ceva după predarea către stat. Cine lua un spic era hoț din avutul poporului. Stațiunea de mașini și tractoare sosea când voia, sămânța era proastă, planul se scria la raion, iar țăranul care știa când se seamănă grâul pe ogorul lui era pus să asculte inginerul venit cu indicația. Munții au fost lăsați, în parte, în afară, fiindcă pământul e prea frânt pentru colhoz. Restul țării, nu. Dobrogea a fost „terminată” devreme, cu aproape tot arabilul în sector socialist încă din 1958. Hunedoara a rămas printre ultimele. Suceava a fost declarată ultima regiune încheiată, în martie 1962. #### 27 aprilie 1962. Sărbătoarea La sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale au fost aduși unsprezece mii de țărani din toate raioanele — numărul pe care propaganda îl atribuia morților de la 1907. Gheorghiu-Dej a anunțat că 96 la sută din arabil, 93,4 la sută din suprafața agricolă și 3.201.000 de familii stăteau în structuri colectiviste. S-au bătut medalii, s-au tipărit mărci poștale, și s-a spus că socialismul a învins „definitiv la orașe și sate”. Zonele de munte, fâșiile încă neatinse și gospodăriile care semnaseră de frică și așteptau să se poată dezice n-au intrat în discurs. #### Ce a rămas Satul a pierdut stăpânul de ogor, șirul de la tată la fiu și dreptul de a zice „al meu”. În locul lor au venit brigadierul, cântarul statului și frica de a fi iarăși chiabur. Oamenii au fugit la oraș, copiii nu s-au mai întors, iar în anii ’80, când magazinele s-au golit, ogorul colectiv n-a hrănit țara. Capacitatea de a moderniza satul pe calea asta s-a epuizat. Criza a găsit o agricultură fără stăpân adevărat. În 1962 s-au dat și însemne, plachete și ordine pentru „încheierea colectivizării”, prinse pe pieptul unora care semnaseră cu mâna umflată de la Miliție și pe pieptul altora care trăseseră la Vadu Roșca. Pământul a revenit, în parte, după 1990, tăiat și judecat, nicicând întreg ca înainte de 1949. Colectivizarea nu s-a șters odată cu legea. S-a șters odată cu cei care mai țineau minte brazda pe numele lor. ### Sistematizarea URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/sistematizarea Legea din 1974 vorbea despre „sistematizarea teritoriului și a localităților urbane și rurale”. Cuvântul suna a modernizare: aliniere, canal, drum, bloc în loc de casă răsfirată. După cutremurul din 4 martie 1977, același cuvânt a început să însemne ștergere. Pe 22 martie, Comitetul Central a hotărât un nou centru politico-administrativ. Dealul care ținuse cel mai bine la seism, Dealul Arsenalului, Uranus, a fost ales să dispară. În locul lui urma Casa Republicii, bulevardul Victoriei Socialismului, ministere, o axă de la Piața Unirii spre Dealul Spirii. Între 1978 și 1989, în București au fost dărâmate în jur de 9.000–10.000 de locuințe. Peste 40.000 de oameni au fost mutați. Au căzut zeci de biserici — unele surse vorbesc de 20 demolate și 8 mutate în anii grei, altele urcă totalul lăcașurilor lovite peste 30. A căzut Spitalul Brâncovenesc, Institutul Medico-Legal Mina Minovici, Arhivele Statului, judecătorii, hanuri, case cu curte. Orașul de jos, cel cu străzi strâmbe și prăvălii, a fost tratat ca teren virgin. #### Uranus Cartierul de pe deal era un București vechi: case joase, biserici de secol XVI și XVIII, o țesătură pe care geologii o țineau drept cea mai stabilă. Pe planurile de după 1977, zona a devenit o pată albă: „în curs de sistematizare”. Demolările mari au început în 1984 și s-au întins spre Antim, Rahova, Văcărești, Vitan, apoi, după 1985, când axa s-a lungit de trei ori, spre Dudești și Dristor. Au dispărut, între altele, Biserica Albă-Postăvari (1568), Spirea Veche (1765), Izvorul Tămăduirii (1794), Sfântul Spiridon Vechi (1668). Au căzut Sfânta Vineri-Herasca, Olteni, Enei. Oamenii primeau înștiințarea cu zile, uneori cu ore. Mobilierul ieșea pe fereastră. Crucea de pe casă rămânea în moloz. Câteva lăcașuri au fost salvate prin translație, meseria inginerului Eugen Iordăchescu: Schitul Maicilor, Sfântul Ilie Rahova, Mihai Vodă cu clopotnița, o parte din Antim. Biserica era tăiată de la temelie, așezată pe șine, dusă în spatele unui bloc nou, departe de strada care o ținuse în țesut. Rămânea în picioare și ieșea din orașul ei. Casa Republicii a înghițit trei cartiere — Uranus, Antim, o parte din Rahova — și a cerut mii de oameni pe șantier, zi și noapte, până în 1989. Anca Petrescu a condus sute de arhitecți. Costul s-a numărat în miliarde. Clădirea a rămas, după decembrie, cel mai vizibil rest al planului. #### Mănăstirea Văcărești Ridicată în secolul al XVIII-lea, Văcărești era cel mai mare ansamblu mănăstiresc al epocii sale din țară. Un ghid de artă tipărit de stat în 1984 încă o lăuda astfel. Câțiva ani mai târziu, aceleași autorități au trimis utilajele. Biserica centrală a fost spartă, acoperișul rupt, pridvorul umplut cu zidărie căzută. Ansamblul a fost ras. În loc a rămas, pentru o vreme, un gol, apoi proiecte de cartier și, mai târziu, alte destinații. Nu a fost o biserică oarecare prinsă pe traseul unui bulevard. A fost un monument scos din cartea oficială și din pământ în același deceniu. Alături au căzut sau au fost ciuntite părți din Antim și din Cotroceni. Argumentul „stă în calea casei” n-a ținut pentru toate: unele biserici au fost dărâmate și în afara perimetrului strict al Palatului. #### Satele de pe listă La țară, sistematizarea avea altă socoteală: gospodăria răsfirată „mânca” arabil. Satele sub o mie de locuitori, mai ales cele de munte și cele liniare, urmau să fie comasate. Oamenii — mutați în „centre agroindustriale”, în blocuri cu grup sanitar în curte și bucătărie pe palier. Terenul rămas — dat agriculturii de stat. Cifrele din aparatul central s-au tot strâns. În 1986–1987 se vorbea de desființarea a aproape 4.000 de sate din cele peste 13.000. În 3 martie 1988, Ceaușescu a anunțat, în fața președinților de consilii populare, că până în 2000 comunele trebuie tăiate spre 2.000, iar satele spre 5.000–6.000. Asta însemna 7.000–8.000 de așezări scoase de pe hartă. Ilfovul de lângă București a fost ales ca vitrină. Primele evacuări au început în august 1988. Magazinele se închideau, autobuzul nu mai venea, oamenii aveau două-trei zile să-și strângă viața. Până în decembrie 1989, planul n-a apucat țara întreagă. În jur de 18 sate au fost lovite grav; cinci au fost rase de tot. Blocurile „model” de lângă Capitală, fără apă și fără canal ca la oraș, au umplut zvonul și scrisorile către Europa Liberă. Occidentul a vorbit despre genocid cultural. Comunitățile maghiare și germane au văzut în comasare și o lovitură de asimilare. În martie 1989, Scrisoarea celor șase, semnată de foști demnitari căzuți în dizgrație, i-a cerut lui Ceaușescu să oprească dărâmarea satelor și a patrimoniului. Evenimentele din decembrie au tăiat programul. Numărul satelor a rămas, pe hartă, aproape cel din anii ’80. Unele așezări au murit totuși, mai târziu, prin plecarea oamenilor, nu prin buldozer. #### Ce a rămas în țesut Bucureștiul a ieșit din 1989 cu o axă monumentală și cu găuri de memorie. Cine locuise în Uranus n-a mai avut stradă de recunoscut. Cine se botezase la Albă-Postăvari n-a mai avut zid. Văcăreștii au rămas o fotografie și o poveste spusă despre o mănăstire care încă era, în 1984, „cel mai mare complex” al veacului ei. La sate, frica de listă a ținut până în iarna revoluției. Casa de pe ogor, pe care colectivizarea o luase din proprietate, urma să fie luată și din peisaj. Sistematizarea a fost, în vorba partidului, apropierea satului de oraș. În fapt, a fost mutarea omului din casă în bloc și a bisericii din mahala în spatele panoului de beton — sau nicăieri. Planul s-a oprit odată cu regimul. Cicatricea n-a mai crescut în lățime. A rămas în adâncime: un bulevard prea lat, o casă prea mare, un cartier care se cheamă încă pe vechile hărți și nu se mai găsește la fața locului. ### Naționalizarea URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/nationalizarea La 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate Legea nr. 119. Treceau în mâna statului, „ca bun comun al poporului”, subsolul care nu era deja al lui, fabricile, băncile, asigurările, minele, transporturile, telefoanele. Anexele înșirau zeci de categorii, de la oțelărie și petrol până la uscătoriile de fructe și fabricile de bulion. În aceeași zi, plenara partidului, pe raportul lui Gheorghiu-Dej, numise ținta: lovitura de grație dată burgheziei, care mai ținea economia după ce pierduse palatul. S-au luat 8.894 de întreprinderi. În noiembrie au urmat cinematografele și o parte din unitățile sanitare. Până în 1950 au căzut farmaciile, chimia rămasă, prăvălia. Despăgubirea stătea în lege: un Fond al Industriei Naționalizate urma să emită obligațiuni, plătite din beneficiul net al uzinei luate. În practică, hârtiile n-au ținut loc de fabrică. Exceptate au rămas, expres, părțile sovietice — sovromurile — socotite datorie de război, nu pradă. La sat, un an mai târziu, aceeași logică s-a numit colectivizare și l-a făcut pe țăran chiabur. La oraș, omul cu prăvălia, cu atelierul, cu acțiunea și cu etajul de închiriat a devenit dușman de clasă. #### Pregătirea Lovitura din iunie n-a căzut pe un teren neatins. Reforma monetară din 1947 topise economiile. Casele de comerț fuseseră strânse prin cote, prin licențe, prin acuze de speculă. Constituția din aprilie 1948 pusese subsolul, pădurea, calea ferată și undele în stăpânirea statului. Regele plecase în 30 decembrie 1947. Când legea a fost citită în Adunare, proprietarul urban era deja un om cu dosar. #### Fabrica și banca Criteriul era mărimea — o sută de salariați la metalurgie, liste anexe la rest — dar lista s-a lungit până a luat și atelierul care nu intra în cifră. Conducerea nouă intra în birou cu bilanțul vechi. Putea cere, în șase luni, anularea contractelor făcute „ca să păgubească întreprinderea”. Comisia de trei magistrați judeca pe memorii. Patronul ieșea fără cheie și, adesea, fără drept de a se apropia de poartă. Banca particulară a dispărut ca instituție. Asigurarea a trecut la stat. Telefonul și radioul — la fel. Muncitorul a rămas la strung, sub alt director, cu altă lozincă pe perete. Proprietarul a plecat acasă, dacă mai avea casă. #### Prăvălia Comerțul mărunt n-a căzut tot în 11 iunie. A căzut în valuri: impozit, aprovizionare tăiată, eticheta de speculant, apoi naționalizarea restului. Băcanul, droghierul, croitorul cu trei calfe au aflat că profitul e furt de la clasă. Cine vindea pe sub mână intra la articol. Cine închidea prăvălia intra la sabotaj. Strada comercială a orașului vechi s-a golit de firmă particulară și s-a umplut de magazin de stat, cu coadă și cu cântar pecetluit. #### Casa Locuința a venit imediat după uzină. Estimările stau între 241.000 și 600.000 de imobile atinse; cifra de 400.000 circulă des. Legea locuințelor din 1950 a dat statului dreptul asupra suprafețelor „în plus”, asupra casei celui etichetat, asupra etajului dat în chirie. Proprietarul a fost înghesuit într-o cameră din propria clădire. Restul a primit chiriași trimiși de Sfat. Mobilierul „burghez” a fost inventariat. Uneori a plecat spre depozit. Dușmanul de clasă la oraș nu era doar fabricantul. Era și cel cu două apartamente, cu o vilă în Dorobanți, cu un atelier pe Calea Moșilor. Dosarul de imobil a ținut loc, în oraș, de dosarul de chiabur. #### Cine era „ei” Propaganda a vorbit despre exploatatori, despre capitalul străin, despre cei care trăiau din munca altuia. În anchetă, categoria s-a lățit: industrialul, acționarul, negustorul, medicul cu cabinet, avocatul cu casă bună, uneori maistrul care avusese o parte. Unii au luat Canalul. Unii au luat domiciliu obligatoriu. Unii au semnat predarea și au rămas tehnicieni în fabrica lor, sub ochi. Evreii cu prăvălii și germanii cu ateliere au intrat în același val, pe lângă celelalte socoteli ale anilor ’40. Sovromul, capitalul sovietic, n-a fost dușman. A fost partener de despăgubire. Legea a știut să despartă. #### Perechea colectivizării Colectivizarea a luat brazda. Naționalizarea a luat strungul, tejgheaua și cheia de la poartă. Amândouă au durat, în valuri, până la începutul anilor ’60, când statul a putut spune că proprietatea de producție e a lui. Amândouă au avut despăgubire pe hârtie și tăcere la plată. Amândouă au produs o clasă de oameni care nu mai aveau ce vinde decât forța de muncă, în uzina sau în CAP-ul care le luase uneltele. După 1990, statul a încercat să dea înapoi case și să despăgubească fabrici care nu mai existau ca atare. Procesul a tăiat orașul în dosare, nu l-a întors la 10 iunie 1948. Strada naționalizată a rămas, în zid, proprietatea care a trecut o dată prin decret și nu s-a mai așezat niciodată întocmai pe numele de dinainte. La sat, țăranul a pierdut dreptul de a zice „al meu” despre ogor. La oraș, proprietarul a pierdut dreptul de a zice același lucru despre poartă, despre tejghea, despre acțiune. Legea din 11 iunie a fost data de la care economia particulară a României urbane a încetat să fie legală în formele ei mari — și, în câțiva ani, și în cele mici. ### Rezistența din munți URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/rezistenta-din-munti După 23 august 1944 și, mai ales, după 1948, când partidul a luat statul pe față, o parte din țară n-a coborât în vale. S-a urcat. Ofiteri scoși din cadre, țărani care nu semnaseră la colectivă, preoți, studenți, fii de chiaburi, legionari, țărăniști, oameni fără partid, dar cu pușcă, au făcut din Carpați a doua graniță. Nu a existat o armată unică, cu un singur stat-major. Au existat zeci și sute de grupuri, unele de câteva capete, altele de câteva zeci, legate prin sate, prin rude și prin tăcere. CNSAS a numărat, între 1945 și 1959, cel puțin 1.196 de formațiuni pe care Securitatea le-a trecut în hârtii drept „bande”. Aria mergea de la Obcinile Bucovinei până în Banat, din Maramureș până în pădurea Babadag. În jurul lor stăteau mii de sprijinitori: o pâine lăsată la stână, un adăpost de iarnă, o veste că vine patrula. Fără sat, muntele nu ținea. De aceea satul a plătit, adesea, mai scump decât cel cu arma în mână. Speranța care i-a ținut sus a fost, ani de zile, aceeași: că va veni un război, că americanii vor debarca, că regimul e vremelnic. Războiul n-a venit. Regimul a rămas. Grupurile s-au micșorat. Ultimul om cu arma, în Banat, a căzut în 1962. Unii s-au ascuns și după aceea. #### Cum se trăia sus Nu se ținea front. Se fugea, se pândea, se mânca rece, se dormea în cort, în stână, în bordei, iarna la un gospodar de la poale. Se despărțeau în câte doi-trei, ca să nu moară toți dintr-un glonț. Se uneau la o lovitură sau la o slujbă de pomenire. Iarna era aliat și dușman: zăpada acoperea urmele, dar și rația. Securitatea a învățat muntele. A scos trupe, câini, informatori, „partizani” falși trimiși să se lipească de grup. A încercuit case. A bătut femeile până spuneau unde e poteca. A ridicat sate întregi. Unde n-a putut prinde, a cumpărat. Trădarea a omorât mai mulți oameni decât schimbul de focuri. #### Haiducii Muscelului. Nucșoara Pe versantul sudic al Făgărașului, în primăvara lui 1949, în casa lui Gheorghe Rizea din Nucșoara s-a închegat ce avea să se numească Haiducii Muscelului. La masă au stat colonelul Gheorghe Arsenescu și locotenentul Toma Arnăuțoiu, fost în Garda Regală, împreună cu fratele său Petre, cu Titu Jubleanu și cu țărani din Muscel. În 1950, analizele Securității treceau grupul printre cele mai grele din țară. Arsenescu s-a despărțit de grup după primul an și s-a ascuns până în 1960. A fost prins, judecat și împușcat la Jilava, pe 29 mai 1962. Frații Arnăuțoiu au rămas în munte aproape un deceniu. Cu ei au fost, printre alții, Maria Plop, Titu Jubleanu, Constantin Jubleanu — mort în luptă — și oameni din satele de pe Râul Doamnei. Elisabeta Rizea a dus pâine și tăcere; a fost bătută până i s-au smuls smocuri de păr și n-a spus poteca. Marinica Chircă a ținut aceeași linie. Pe 19 iunie 1949, încercuiți în casa lui Ion Arnăuțoiu, au spart împresurarea. Au căzut doi oameni ai Securității. Apoi au venit anii de clandestinitate deplină, din 1952 până în 1958, fără tabără statornică, doar cu sprijinul satului. În 1958 au fost prinși prin trădare. Maria Plop avea cu ea o fetiță de doi ani, Ioana, născută în munte, fiica ei și a lui Toma. Copilul a fost luat. Maria a murit în ianuarie 1962, după temniță. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la Jilava, în Valea Piersicilor, au fost executați Toma și Petre Arnăuțoiu, Titu Jubleanu, preoții Ioan Drăgoi, Ion Constantinescu și Nicolae Andreescu, învățătorul Ion Nica și alți oameni din lot. S-au dat șaisprezece sentințe de moarte. Satele din jur au fost golite de sprijinitori: ani de pușcărie pentru o pâine, pentru o noapte de adăpost, pentru că n-ai denunțat. Elena Arnăuțoiu, sora fraților, a făcut temniță pentru „omisiunea denunțării”. Eugeniu Chirca, ridicat încă din toamna lui 1949, a trecut prin Pitești, Jilava, Aiud, Periprava și Baia Sprie. A murit târziu, unul dintre ultimii care mai puteau spune cum suna noaptea pe Râul Doamnei. #### Grupul Carpatin Făgărășan. Versantul de nord Pe celălalt versant, după arestările din 1947–1948, tineri din Țara Făgărașului — mulți ieșiți din Liceul Radu Negru, unii din Frățiile de Cruce — s-au urcat în munte. Capul grupului a fost Ion Gavrilă Ogoranu, student la Agronomie la Cluj, născut în 1923 la Gura Văii. Niciodată mai mult de 25–30 de oameni. Opt-nouă ani de hărțuire, zeci de ciocniri. Iarna coborau la gazde de la poale. Au căutat grupul de pe sud și nu s-au întâlnit niciodată. În 1951 au descoperit doi oameni trimiși de Securitate să se lipească de ei și i-au omorât. În 1954 Ogoranu a fost rănit. În 1955 grupul a fost frânt: unii căzuți în luptă, alții vânduți. La procesul din 1957, Ion Chiujdea, Laurian Hașu, Gheorghe Hașu, Victor Metea, Nelu Novac, Ion Pop și alții au luat moartea; unora li s-a comutat în muncă silnică pe viață. Ogoranu a scăpat. S-a ascuns ani lungi la Galtiu, la Ana Săbăduș, văduva unui camarad mort în temniță, care i-a devenit soție. A fost prins abia pe 29 iunie 1976, la Cluj. N-a fost executat. A ieșit și a scris. A murit în 2006. Grupul lui a ținut, în memorie, tot versantul de nord. #### Banatul Aici au luptat colonelul Ion Uță, Spiru Blănaru, comandorul Petru Domășneanu, Dumitru Ișfănuț — zis Sfârlogea — și alții, pe Semenic și pe văile din vest. Securitatea i-a vânat cu aceeași rețetă: încercuire, informatori, deportarea sprijinitorilor spre Bărăgan. Istoricii pomenesc că ultimul partizan ucis în munți, în 1962, a căzut în Banat. După aceea a mai rămas doar ascunderea. #### Apusenii, Bucovina, celelalte creste În Apuseni au ținut capul frații Șușman, colonelul Nicolae Dabija, Iosif Capotă, studenți ca Ștefan Popa. În Bucovina, pe Obcine, au fost Constantin Cenușă, frații Vatamaniuc, Vasile Motrescu — oameni care, unii, luptaseră deja împotriva sovieticilor după 1944. În Maramureș, frații Dunca, Gavrilă Pop, căpitanul Sabin Mare. În Vrancea, frații Paragină. În Dobrogea, nu munte înalt, ci altă hartă: Gogu Puiu, frații Fudulea, aromâni și localnici care au crezut și ei că vin vasele. În Oltenia, generalul Carlaonț a încercat o organizare; a plătit. Pe Arnota, pe Isverna, pe Crișuri, la Rodna, la Târgu Mureș — același tipar: un ofițer sau un țăran cu autoritate, o mână de arme, o rețea de case, apoi o trădare. Nu toți au fost sfinți și nu toți au avut același trecut. Unii veneau din Mișcarea Legionară, alții din armata regelui, alții de pe ogor, fără altă ideologie decât că pământul e al lor și că rusul nu e stăpân. Muntele i-a amestecat. Securitatea nu i-a despărțit în dosare fine: „bandit” ajungea pentru toți. #### Satul de sub pădure Rezistența n-a ținut prin numărul puștilor. A ținut prin femeia care ducea merindele, prin preotul care nu spunea la anchetă, prin copilul trimis cu vorba. Când grupul cădea, satul intra în dube. Nucșoara, satele Făgărașului, cătunele din Banat și din Apuseni au dat temnițe întregi. Casele au fost confiscate. Copiii au purtat eticheta. Elisabeta Rizea a spus după 1989 ce n-a spus la bătaie. Alții n-au mai apucat să spună. #### Ce a fost, până la urmă N-a fost o oaste care să ia Bucureștiul. N-a fost nici haiducie de baladă, deși oamenii și-au zis haiduci. A fost refuzul de a intra în colectivă, în partid și în tăcere, prelungit până unde țineau picioarele și până unde mai credeau că lumea de afară n-a uitat România. Regimul i-a numit bandiți ca să nu le recunoască războiul. I-a vânat ca pe un război. I-a judecat ca pe huligani și i-a împușcat ca pe dușmani ai orânduirii. După 1964, când celulele s-au mai golit, muntele era deja liniștit. Linistea costase sate. Astăzi mai sunt cruci pe culme, un mausoleu, cărți, fiica născută în pădure care cântă la vioară. Poteca s-a închis. Ce n-a putut închide partidul e faptul simplu că, vreme de un deceniu și mai bine, în țara cotelor și a decretelor, au existat oameni care au ales gerul în locul semnăturii. https://m.youtube.com/watch?v=nwLC_6P9A5Q ### Temnițele comuniste URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/temnitele-comuniste Între 1945 și 1989, țara a avut o a doua hartă, ținută departe de ochi: 44 de penitenciare de bază, 72 de lagăre de muncă, plus anchete, azile psihiatrice cu ușă politică și domiciliu obligatoriu. Comisia prezidențială a vorbit de aproape 600.000 de condamnări pe criterii politice. Alături stau internările fără proces, deportările și strămutările. Recensămintele memoriei urcă totalul celor loviți de aparat — pușcărie, lagăr, Bărăgan, graniță, anchetă — spre două milioane. Vârfurile au fost anii 1948–1953 și 1958–1963. Decretul de grațiere din 1964 a golit o parte din celule, dar n-a golit țara de temniță. Până în 1989 au mai încăput disidenți, frontierişti, martori ai lui Iehova și oameni care spusese o bancură. Cifrele oficiale ale morților în cercetări și detenție, între 1945 și 1964, sunt 3.847. Sunt numărați pe hârtie. Groapa de la Cimitirul Săracilor din Sighet, șanțurile de la Canal, Delta și zidul Jilavei țin un alt număr. #### La ce slujea sistemul Slujea, deodată, la trei lucruri: să zdrobească elita politică, militară, bisericească, țărănească și studențească; să scoată muncă gratuită pentru Canal, mine, Deltă și Bărăgan; să învețe restul țării ce se întâmplă dacă nu taci. Nu toate închisorile erau la fel. Unele te măcinau în tăcere. Altele te puneau să te schimbi cu propriile mâini. Altele te ucideau cu lopata și cu noroiul. #### Harta La Jilava și la Văcărești se făcea triajul: aici intra țara și de aici se împărțea. Anchetă se ducea la Uranus, Malmaison și Rahova, în camera fără geam, până ieșea declarația. Pentru exterminarea elitei au fost ținute Sighet, Râmnicu Sărat, Aiud, Galați, Făgăraș, Gherla și Craiova. Reeducarea s-a lucrat la Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Ocnele Mari și Peninsula. Femeile au fost trimise la Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni și Mărgineni; minorii, la Târgșor și Cluj. Munca până la epuizare s-a făcut pe Canalul Dunăre–Marea Neagră — la Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, Cernavodă —, în Deltă, la Periprava și Salcia, în Balta Brăilei și în mine. Spitalul-temniță a fost la Târgu Ocna și la Văcărești. Zarca de la Aiud, Neagra de la Sighet și Jilava, Casimca de la Jilava și izolatorul de la Râmnicu Sărat își purtau sentința în nume. #### Metodele La Jilava se intra pe culoarul gardienilor cu bâte: capul, rinichii, tălpile, apoi gol pe ciment și control în toate orificiile. Hainele erau luate. În celulă stăteau două tinete, una cu apă și una pentru scaun, iar mirosul intra în piele. Bătaia se dădea la tălpi, pe fese, în „lingurica” de sub stern, în testicule, cu cureaua peste față, cu saci de nisip, cu coada de mătură, cu scândura de pat și cu lopata. Se striveau unghii, se smulgea părul, rănile se presărau cu sare, tălpile se țineau în gheață până la degerătură, gâtul se strângea până la leșin. La Peninsula, după normă, venea „broasca”: sărituri cu un om în spinare și mâinile în șold. Înfometarea era program, nu neglijență. Ciorba era chioară, pâinea cântărită, pachetul de acasă tăiat sau furat. Urmau scorbutul, diareea, tuberculoza. La Târgu Ocna, bolnavii de plămâni așteptau să se stingă; unii au refuzat reeducarea și acolo. Frigul intra iarna în celula fără sobă; vara, geamul era zidit. La Râmnicu Sărat, numită închisoarea tăcerii, treceau ani fără drept de vorbă, fără carte și fără ca numele să-ți fie rostit omenesc. La Sighet, celula de pedeapsă însemna întuneric, grătar cu apă sub tălpi, uneori lanț, uneori goliciune. Canalul a fost numit, în epocă, mormântul burgheziei. Norma stătea peste puteri: cine n-o făcea lua carceră, bătaie și rație tăiată; cine o făcea rămânea cu aceeași rație și același noroi. La Periprava erau stuful, țânțarii, apa rea și un comandant care măsura omul în metri cubi. Izolarea ținea zeci de zile de carceră, după care erai întors în cameră, mai slab, ca să vadă ceilalți. Credința era călcată: crucea jos, slujba întoarsă pe dos, iar la Pitești capul băgat în hârdăul cu urină și fecale, pe fundal de cântări de Botez. Preoții erau siliți să înjure ce slujiseră. Reeducarea cerea ca victima să denunțe, să-și pângărească familia și apoi să lovească prietenul. Piteștiul a fost laboratorul. Gherla și Aiud au prelungit formula, mai târziu și mai „politic”, prin declarații, prin „cartea reeducării” și prin dezicerea publică. Moartea era administrată. Pe certificat scria colaps, insuficiență sau TBC. Groapa se săpa noaptea, de deținuți de drept comun, fără cruce și fără familie anunțată. #### Sighet. Temnița demnitarilor În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, zeci de oameni ai României de dinainte — miniștri, academicieni, episcopi — au fost urcați în dube și duși la capătul țării, lângă granița sovietică, fără dosar, fără sentință, într-un „arest preventiv” de ani. Aici au murit, între alții, Iuliu Maniu, pe 5 februarie 1953, Constantin Argetoianu, Gheorghe Brătianu, Alexandru Lapedatu și Dinu Brătianu. Cel puțin 53 de deținuți s-au stins între 1950 și 1955. Au fost îngropați pe ascuns, în Cimitirul Săracilor sau în curtea spitalului, fără act de deces dat familiei. Maniu, bolnav și flămând, a zăcut pe ciment. Fusese capul țării. În memorii către Interne ceruse hrană și curățenie pentru sutele de țărăniști băgați în celule cu păduchi și hârdău. I s-a răspuns cu Sighetul. #### Râmnicu Sărat. Tăcerea Ion Mihalache, adus de la Galați și de pe alte trasee, s-a stins aici în 1963. Corneliu Coposu a făcut ani de izolare, în celulă, cu interdicție de vorbă și cu iarna care intra pe sub ușă. Ion Ioanid a descris mai târziu aceeași logică: să nu mai fii om între oameni. Nu se striga și nu se bătea toată camera deodată. Se tăia sunetul. Omului i se lua până și dreptul de a-și auzi respirația celuilalt. #### Aiud. Zarca Aici s-au amestecat temnița grea, munca silnică, legionarii, țărăniștii, preoții și studenții. Zarca însemna celule înguste ținute ani. În anii ’60 a venit reeducarea târzie: presiune, „demascări”, text scris împotriva ta însuți. Gheorghe Calciu-Dumitreasa a trecut prin Pitești și prin Aiud, a refuzat, apoi a slujit. Valeriu Gafencu, numit sfântul închisorilor, s-a stins la Târgu Ocna, după Aiud și alte etape, dându-și streptomicina altui bolnav. #### Jilava. Fortul 13 Cine a făcut politică în România de după 1948 a călcat, aproape toți, lespezile ude ale Fortului. Casimca stătea sub pământ, fără lumină. În decembrie 1950, directorul Nicolae Moromete a scos din celule „instigatorii” și i-a bătut cu capul în sac, cu pistoale și bastoane; oamenii s-au întors în pătură, cu timpanele sparte și sânge pe gură. Aici au fost executați, în alte vremi și pentru alte dosare, Ion Antonescu și lotul lui. Aici au așteptat transferul mii de „contrarevoluționari”. Aici, în 1954, a fost împușcat lotul Țurcanu. #### Pitești Între 1949 și 1951, laboratorul a făcut din deținut călău. Detaliile stau într-un document separat. Ajunge spus că nicio altă temniță din Est n-a împins atât de departe nimicirea dinăuntru. #### Canalul. Delta La Poarta Albă, Peninsula și Capul Midia, oamenii trebuiau „să construiască socialismul cu mâinile lor”. Mulți n-au mai avut mâini întregi. La Salcia și Periprava au fost stufărișul, apa, norma și carcera. Elisabeta Rizea a fost bătută până i s-au smuls smocuri de păr și a tăcut totuși numele partizanilor. A făcut ani, a ieșit și a vorbit după 1989. #### Femeile La Mislea, Miercurea Ciuc și Dumbrăveni au stat Lena Constante, Nicole Valéry-Grossu, Aristina Pop-Săileanu, fete de țărani, soții de miniștri, studente și călugărițe. Aceleași tălpi, același hârdău, plus rușinea căutată anume. Unii copii s-au născut în detenție. Alții au fost luați. #### Biserica în celulă După interzicerea Bisericii Greco-Catolice, în 1948, au fost închiși episcopii Iuliu Hossu — cardinal in pectore, cu ani de Sighet și de domiciliu forțat —, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frențiu, mort la Sighet, Vasile Aftenie, mort după anchetă la Văcărești, și Tit Liviu Chinezu, mort tot la Sighet. De partea ortodoxă au mărturisit Gafencu, Calciu, Ilie Lăcătușu și mulți preoți de sat fără dosar de „vedetă”. Richard Wurmbrand, luteran, a făcut paisprezece ani la Uranus, Gherla și pe la alte ziduri; bătut pentru Hristos, a ieșit și a spus lumii. #### Nume care trebuie rostite Iuliu Maniu a murit la Sighet în 1953. Ion Mihalache, la Râmnicu Sărat, în 1963. Gheorghe I. Brătianu s-a stins la Sighet tot în 1953; Dinu Brătianu și Constantin Argetoianu, acolo. Corneliu Coposu a făcut șaptesprezece ani, pe traseul Jilava, Sighet, Aiud, Râmnicu Sărat, Gherla și Canal. Ion Diaconescu a mers pe același drum al țărăniștilor. Ion Ioanid a scris, după Râmnicu Sărat și Aiud, „Închisoarea noastră cea de toate zilele”. Elisabeta Rizea a trecut prin Pitești și prin alte etape, venind de la Nucșoara. Lena Constante a stat la Mislea. Valeriu Gafencu a murit la Târgu Ocna în 1952. Gheorghe Calciu-Dumitreasa a făcut Pitești, Jilava și Aiud, și a fost închis din nou sub Ceaușescu. Alături stau Iuliu Hossu și episcopii greco-catolici, Richard Wurmbrand, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, poeții Radu Gyr, Nichifor Crainic și Vasile Voiculescu — unii cu dosar greu, toți cu ani —, Ion Caraion, Paul Goma, izgonit după ce a scris, Doina Cornea, cu anchete, domiciliu și bătăi în anii ’80, și Gheorghe Ursu, mort în arest în 1985, bătut pentru un jurnal. Lista e nedreaptă prin scurtare. Țăranul fără biografie tipărită a umplut, statistic, aproape jumătate din fișe. #### 1964 și după Grațierea i-a scos pe mulți, dar i-a scos cu dosar, cu interdicție de București și cu ochiul Securității pe scară. Aiudul a mai ținut reeducare până în pragul decretului. În anii lui Ceaușescu, temnița politică s-a rări, dar n-a dispărut: au rămas Rahova, Jilava, spitalul penal și azilul. Ursu a murit în 1985. Alții au semnat, ca să trăiască. Alții n-au semnat. #### Ce rămâne din zid Sighetul e memorial. Piteștiul, Jilava, Râmnicu Sărat și Făgărașul sunt locuri de pomenire, unele propuse între siturile care să spună lumii ce-a fost. Zarca, Neagra și Casimca nu mai au număr de deținut. Au martori, dosare CNSAS și cărți. Temnița comunistă n-a fost un accident de regulament. A fost o instituție menită să intre un om cu nume, credință, partid sau ogor și să iasă — dacă ieșea — un om care știe că statul poate orice, inclusiv să-l facă să-și lovească prietenul și să-și înjure mama. Cine a rezistat n-a anulat sistemul. A lăsat însă o vorbă care ține mai mult decât regulamentul de ordine interioară: că celula poate fi mai strâmtă decât țara, dar nu mai încăpătoare decât un om care refuză. ### Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/experimentul-pitesti-reeducarea-prin-tortura Așa i s-a spus, mai târziu, unui program de nimicire a persoanei, pus în practică în penitenciarul de la Pitești între toamna lui 1949 și vara–toamna lui 1951, apoi scos la Gherla, Târgu Ocna, Brașov și Canal. N-a fost doar bătaie. A fost un sistem în care victima trebuia să-și trădeze prietenii, să-și pângărească familia, credința și memoria, apoi să lovească ea însăși, până când nu mai rămânea nicio deosebire între cel chinuit și cel care chinuie. Estimările vorbesc de o mie până la cinci mii de oameni trecuți prin reeducare, cei mai mulți studenți. La procesul din 1954, Eugen Țurcanu a fost ținut răspunzător de moartea a 30 de deținuți și de schingiuirea a 780. Cifrele morților din penitenciar, acoperite cu certificate false, rămân incomplete. #### Cine trebuia nimicit După 1948, regimul a golit universitățile de tinerii care nu erau ai lui: legionari, țărăniști, liberali, regaliști, sioniști, fii de preoți și oameni care doar tăcuseră prea puțin entuziast. Piteștiul a fost ales pentru că era plin de studenți. Acolo se putea sparge, dintr-odată, nucleul unei generații. #### Suceava. Înainte de iad La Suceava, în 1948–1949, „reeducarea” a început blând, cu lecturi marxiste, cercuri și gazete de perete. Alexandru Popa Bogdanovici a crezut o vreme că astfel se poate trăi. Eugen Țurcanu, student la Drept din Iași, fost în Frățiile de Cruce și apoi membru de partid, a preluat grupul, a înființat Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste și a înțeles altceva: Securitatea nu voia gazete, ci nume, omisiuni din anchetă și rețele. În aprilie 1949, Țurcanu și un lot de la Suceava au fost mutați la Pitești. Țurcanu a dispărut câteva zile și a primit instrucțiuni. Ofițerul politic Ițicovici Marina, directorul Alexandru Dumitrescu, colonelul Zeller de la Penitenciare și linia care urca spre Alexandru Nicolschi și Gheorghe Pintilie au trecut reeducarea în faza în care simularea nu mai era cu putință. În fața torturii, minciuna de politețe se rupe. #### Declanșarea. Noiembrie–decembrie 1949 Rețeaua informativă a închisorii a adunat întâi secretele: ce n-ai spus la anchetă, cine te-a îmbărbătat, ce rugăciune mai șoptești. Pe 25 noiembrie 1949 a venit prima năvală violentă, în camera 1 Corecție. Grupul lui Țurcanu a lovit cu bâte. Gardienii n-au oprit; au intervenit și ei, tot asupra victimelor. Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, pretextul a fost un pulover verde: „faci pe legionarul”. Ușa s-a deschis. De-atunci Țurcanu a putut cere oricând un om. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, în Camera 4 Spital, la subsol, zeci de „reeducați” s-au năpustit asupra celorlalți. Crăciunul fusese ales anume. Iadul a început în noaptea Nașterii. De atunci Țurcanu a deschis ușa când a vrut. I se spunea „domnule”. #### Cum era clădit chinul. Cele patru faze Nu se ieșea din cameră. Călăul dormea lângă victimă și adesea era fostul prieten. Întâi venea demascarea externă: tot ce tăinuiseși la Securitate, nume, întâlniri, bani, vorbe. Dacă declarația unuia nu se potrivea cu a altuia, bătaia reîncepea. Mulți au născocit vinovății ca să se oprească loviturile; născocirile au devenit dosare și au dus la arestări afară. Apoi demascarea internă: cine te-a mângâiat cu o vorbă, care gardian ți-a dat o țigară, care reeducator lovea prea moale. Prietenia din celulă era vânată ca dușmanul de căpetenie. A treia era demascarea morală, adică distrugerea a ceea ce omul mai avea înăuntru — familia, logodnica, mama, preotul, Dumnezeu. Trecutul fiecăruia era răsfoit, apoi i se cerea să-l rescrie în noroi: tatăl, hoț; mama și sora, curve; preotul, la altar cu femei; el însuși, în scene de incest pe care trebuia să le povestească pe îndelete, în fața camerei. Nu conta că erau minciuni. Conta să le spui cu gura ta, destul de tare încât să ți se lipească de oase. A patra fază cerea să-l iei tu pe cel mai bun prieten și să-i faci tot ce ți se făcuse. Dacă loveai „prea blând”, te întorceau în dispozitiv. Abia când deveneai credibil ca torționar erai socotit „reeducat”. Ion Ianolide a scris mai târziu că unii au rezistat o zi, alții o săptămână, alții o lună, alții câteva luni. Nimeni la nesfârșit. #### Trupul Din declarația lui Țurcanu, din 1954, ies cozile de mătură, scândurile de pat, curelele, palmele, pumnii și picioarele, tălpile, fesele, mușchii picioarelor, palmele, fața, „lingurica” de sub stern și strânsul beregatei. Oamenii erau călcați în picioare până nu mai semănau cu ei. Li se zdrobeau dinții, unora li se smulgeau unghiile, alții erau ținuți ore în șir în poziții fixe, în genunchi, cu mâinile sus, până leșinau, apoi treziți cu lovituri și puși la loc. Hrana era o ciorbă chioară, luată dacă nu „demascai”. Somnul era tăiat. Noaptea era a bătăii. Corneliu Niță, student cu chip de copil, de 19–20 de ani, a fost băgat direct în „focuri”. Țurcanu și echipa au lucrat toată noaptea. Când capul i-a atârnat fără viață, unul a zis că a murit. Țurcanu a răspuns: „Dă-l în p… mă-sii. Un legionar mai puțin.” Pe jos a rămas sânge cu carne. Este socotit printre primii morți ai experimentului și e pomenit la 28 februarie, la Bacău. Alexandru Bogdanovici, cel care visase reeducarea cu cărți, a fost vânat personal de Țurcanu luni de zile, de la sfârșitul lui decembrie 1949 până în mai 1950. A murit cu pancreasul rupt, intestinul perforat, dinții zdrobiți și hemoragii. Unii s-au aruncat de la etaj din Camera 4 Spital, în ianuarie 1950: Velicu, Șerban. Actele de deces au scris moarte naturală. Directorul Dumitrescu a recunoscut mai târziu că s-au făcut acte false. Țurcanu i-a spus unui tânăr din Frățiile de Cruce, în timpul unei schingiuiri, că vrea să-i țâșnească sângele până în tavan, „să facă acolo uniunea mistică cu sângele lui Oprișan”. #### Sufletul. Batjocura credinței Studenții teologi și cei care încă se rugau erau vizați anume. La „botez”, capul era băgat în hârdăul cu urină și fecale, în timp ce ceilalți erau siliți să cânte slujba Botezului. În celulă se oficiau liturghii întoarse pe dos. Crucea era călcată, rugăciunea transformată în înjurătură pe care trebuia s-o repeți. În noaptea de Înviere s-a folosit aceeași logică ca de Crăciun: să nu mai rămână nicio sărbătoare neatinsă. Unii albeau peste noapte. Nu e metaforă de memorial. E mărturie repetată. #### Extinderea Când Piteștiul a fost „terminat”, metodele au plecat cu oamenii. La Gherla, din vara–toamna lui 1950 până la sfârșitul lui 1951, aceeași rețetă a fost aplicată țăranilor și muncitorilor, nu doar studenților. A ajuns și la Târgu Ocna, printre bolnavii de tuberculoză, la Brașov și în loturile de pe Canal. „Reeducatul” era purtător de molimă: știa cum se sparge un om și era pus s-o facă din nou. La sfârșitul lui august 1951, Piteștiul s-a golit de lot. Țurcanu a ajuns, în decembrie 1951, la Jilava. #### De ce s-a oprit A oprit-o lupta din partid și căderea liniei Ana Pauker – Vasile Luca – Teohari Georgescu. Gheorghiu-Dej avea nevoie de un țap. Experimentul n-a fost „descoperit”, ci tăiat și rescris: niște deținuți legionari, zicea ancheta, ar fi făcut teroare din proprie inițiativă, ca să compromită Partidul. Țurcanu a tăcut luni în anchetă, când a înțeles că el e prețul. Apoi a vorbit. Au ieșit pagini întregi de metode. #### Procesul. 10 noiembrie – 17 decembrie 1954 Lotul Țurcanu a numărat 22 de inculpați și s-a judecat cu ușile închise. Au fost condamnați la moarte. În noaptea de 17 decembrie 1954, la Jilava, 16 au fost executați. Moartea lui Țurcanu a fost trecută în acte abia în 1962. Dintre cei rămași, o parte au fost exterminați tot la Jilava, în Casimcă. Ofițerii au luat sentințe de câțiva ani și grațieri rapide. Colonelul Tudor Sepeanu și ceilalți din eșalonul care dăduse acoperire au scăpat ieftin. Partidul nu s-a așezat în boxă. #### Ce a urmărit, până la capăt Nu convertirea la marxism, căci asta se putea mima. S-a urmărit informația pe care ancheta clasică n-o scosese, spargerea încrederii dintre deținuți, ca să nu mai existe rezistență de grup, și un om care, odată scos afară sau mutat în altă temniță, să nu mai fie al lui însuși. De aceea a patra fază era obligatorie. Cine doar îndurase putea încă să se roage în taină. Cine lovise un prieten cu scândura de pat rămânea legat de faptă. Nu a existat, în blocul sovietic, un program de aceeași densitate: aceeași cameră, aceeași noapte, aceeași gură silită să-și mânjească mama și să-și lovească fratele de suferință. #### Nume care trebuie ținute lângă Țurcanu Nu ca să-l ierte, ci ca să nu rămână povestea unui monstru singur. Alexandru Nicolschi. Gheorghe Pintilie. Ițicovici Marina. Alexandru Dumitrescu. Colonelul Zeller. Colonelul Dulgheru. Colonelul Sepeanu. Ministerul de Interne. Partidul. De cealaltă parte stau cei care au murit în cameră, cei care s-au aruncat în gol, cei care au ieșit vii și n-au mai putut vorbi ani, și cei care au vorbit totuși: Dumitru Bacu, Virgil Ierunca, Ion Ianolide, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, martorii din dosarele CNSAS. Camera 4 Spital nu mai există ca laborator. Zidurile penitenciarului stau. Documentele — zeci de mii de file — sunt deschise. Ce s-a făcut acolo nu cere comentariu. Cere să nu se mintă că a fost „doar o deraiere”. ### Canalul Dunăre–Marea Neagră URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/canalul-dunaremarea-neagra Ideea unei tăieturi de la Dunăre la mare e mai veche decât partidul. Carol al II-lea a ținut-o în sertar. La 25 mai 1949, Gheorghiu-Dej a deschis șantierul. Traseul urma să scurteze drumul navelor, să ocolească gurile controlate și să irige Dobrogea. În primii patru ani, canalul a fost mai ales altceva: un lanț de colonii ale Ministerului de Interne, în care elita politică, ofițerii, preoții, țăranii care nu semnaseră colectivizarea și oamenii cu dosar au săpat cu târnăcopul. Lucrările s-au oprit în 1953. S-au reluat în anii ’70, cu utilaj și cu muncitori plătiți. Pe 26 mai 1984, Ceaușescu a inaugurat „magistrala albastră”. Ramura nordică, Poarta Albă–Midia Năvodari, s-a deschis în 1987. Apa circulă. Sub mal, pe porțiunea unde traseul nou se suprapune peste cel vechi, rămân gropile din prima epocă. #### 1949–1953. Colonile De-a lungul traseului au funcționat vreo paisprezece lagăre. Poarta Albă, Cernavodă, Columbia, Capul Midia, Tașaul — nume care, în vorbirea deținuților, țineau loc de adresă. Forța de muncă era de trei feluri: civili plătiți, militari în termen și „coloniști MAI”, adică condamnați politici și administrativi. Ponderea acestora a urcat de la o cincime în 1949 la peste 80 la sută în 1952. În 1950, coloniile țineau pe loc până la 15.000 de oameni. Estimările pentru tot intervalul oscilează între 40.000 și peste 100.000 de deținuți trecuți pe șantier. La Poarta Albă au stat, într-un moment, 12.000. Norma era de douăsprezece ore și mai bine. Pâinea — 750 de grame, cu varză sau ceapă fiartă. Baraca neîncălzită, marșul de noapte până la taluz, bătaia pentru cubajul nerealizat. La Capul Midia mureau, în zile grele, câte șase oameni. Notele ajunse la Europa Liberă în 1951 vorbeau de 30–50 de morți pe zi în tot sistemul, de tifos, de icter, de tuberculoză, de sinucideri. Asociația Foștilor Deținuți Politici din Constanța, pe actele de deces din satele de pe traseu, a numărat 6.355 de „muncitori de la Canal” între 1949 și 1953. Alte evaluări urcă spre 10.000. Trupurile au fost îngropate lângă șanț, uneori la baza umpluturii. Florian Cormoș, comandant la Cernavodă–Columbia în iarna 1952–1953, a fost legat de moartea a cel puțin 115 deținuți; condamnat, apoi amnistiat. Printre cei aduși: Corneliu Coposu, Ion Caraion, Barbu Brezianu, Șerban Ghica. Intelectualul, țăranul și „frontieristul” au stat în aceeași colonie. Reeducarea prin muncă a însemnat, aici, săpatul până la epuizare, nu doar predica de la Pitești. În 1953, după moartea lui Stalin, șantierul a fost declarat neeconomic și închis. Rămăseseră vreo douăzeci de kilometri de săpătură. Din 1959, albia a slujit irigațiile de la Mircea Vodă și Carasu. #### 1976–1987. Magistrala Proiectul a fost reluat după 1973, cu planurile IPTANA și ISPH. Lucrările de bază au pornit în 1976. De data aceasta au săpat utilajele și oamenii liberi — zeci de mii, în vârf aproape 35.000. S-au scos 294 de milioane de metri cubi pe firul principal și încă 87 de milioane pe ramura de nord: mai mult pământ decât la Suez, cu mult mai mult decât la Panama. S-au turnat cinci milioane de metri cubi de beton. Costul oficial a trecut de două miliarde de dolari, într-o țară care își plătea datoria externă cu rația. Canalul principal are 64,4 kilometri, de la Cernavodă la Agigea, adâncime de șapte metri, lățime între 70 și 120. Capacitatea declarată: 80–100 de milioane de tone pe an. Ramura Poarta Albă–Midia Năvodari adaugă 27 de kilometri și 15–25 de milioane de tone. Pe vechiul traseu se suprapun doar 9,4 kilometri. Restul e altă săpătură, altă epocă, același nume. Inaugurarea din 26 mai 1984 a fost spectacol de protocol: elevi așezați pe înălțime, planșe, cor, cuplul în lojă. Presa a scris despre ctitoria epocii. Despre coloniile din ’52 n-a scris. #### La ce a slujit În 1949, Moscova avea interes să ocolească gurile și să țină România într-un șantier de exterminare prin muncă. În anii ’80, Bucureștiul voia o cale proprie spre mare, irigații și o lucrare care să umple televiziunea. Ambele socoteli s-au întâlnit pe același șes dobrogean. Nava trece astăzi în câteva ore de la Dunăre la Constanța. Kilometrul săpat în 1951 nu se deosebește, la ochi, de cel turnat în 1983. Deosebirea stă în acte: acolo unde AFDPR a găsit 6.355 de decese, inaugurația a pus panglică. Canalul e lucrare de navigație. Este și locul în care statul a dovedit că poate muta o elită din celulă în noroi și o poate lăsa acolo, sub umplutură, până când altă generație toarnă betonul deasupra și o numește magistrală. ### Domiciliul obligatoriu. Bărăganul URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/domiciliul-obligatoriu-baraganul În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, vreo 20.000 de oameni ai Ministerului de Interne — Securitate, grăniceri, miliție, pompieri — au bătut la porțile din fâșia de 25 de kilometri de-a lungul graniței cu Iugoslavia. Județele de azi Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți. Li s-a dat două-trei ore să-și strângă ce încăpea în căruță. Copii, gravide, bolnavi, oameni întorși de curând din Donbas au urcat în vagoane de vite. Călătoria a ținut până la două săptămâni. La capăt nu era o comună, ci câmpul: țăruși, iarbă, soare. Acolo urmau să-și facă satul. Actele Ministerului vorbesc de 12.791 de familii, 40.320 de persoane, din 258 de localități. Alte numărători urcă spre 44.000, dintre care vreo 10.000 de copii sub 14 ani. Nimeni nu primise sentință de judecată. Măsura se chema dislocare și stabilire de domiciliu obligatoriu. #### Legea fără proces Temeiul stătea într-o hotărâre de Consiliu de Miniștri din octombrie 1950, îndreptată în martie 1951, la propunerea lui Teohari Georgescu: Internele puteau scoate din orice localitate pe cine, „prin conduita față de oamenii muncii”, vătăma construirea socialismului, și îi puteau fixa domiciliul oriunde. Decizia secretă M.A.I. nr. 200/1951 a umplut categoriile. Operațiunea a condus-o o comisie prezidată de Gheorghe Pintilie. Listele de la fața locului amestecau tot ce regimul socotea nesigur lângă o graniță devenită dușmană după ruptura Stalin–Tito: 19.034 de chiaburi și cârciumari; 8.447 de basarabeni; 3.557 de macedoneni (aromâni); 2.344 de oameni trecuți prin unități germane; străini; rude ale celor fugiți; „titoiști”; „dușmani ai regimului”; oameni care ajutaseră rezistența din munți. Statisticile pe capi de familie din cele 18 așezări noi arată și 2.405 germani, 775 de iugoslavi (sârbi), români bănățeni, bucovineni. Nu era o deportare pe etnie singură. Era o curățare de fâșie, pe dosar. Colectivizarea lua ogorul și îl trecea în CAP. Bărăganul lua omul și îl punea pe un ogor gol, sub pază, fără să-l fi judecat. Se puteau suprapune pe aceeași familie. Nu erau aceeași instituție. #### Câmpul În Ialomița și Galați au apărut optsprezece localități cu nume de pasăre și de plantă: Dropia, Ezerul, Pelican, Salcâmi, Răchitoasa, Lătești, Rubla, Fundata, Dâlga, Olaru, Viișoara, Valea Viilor, Movila Gâldăului, Brateș, Zagna, Măzăreni, Bumbăcari, Schei — plus Frumușița și altele ținute pe liste paralele. Deportații au săpat bordeie, apoi case de chirpici. Au ridicat, sub ochiul miliției, și școala, dispensarul, magazinul, postul. Ieșirea din perimetru se plătea cu pușcăria. Din 1952, aptul de muncă — inclusiv copilul mai mare — a fost trimis la CAP-ul și IAS-ul din stepă. Apa era o groapă. Vara ardea. Iarna bătea crivățul. Oamenii veniți din Banatul cu livadă au învățat să bea apă cu oțet ca să treacă. Cine murise în primul an a fost îngropat lângă satul care încă nu avea biserică. #### Domiciliul ca pedeapsă de rutină Bărăganul din 1951 a fost vârful. Domiciliul obligatoriu a fost unealta. După grațierile din 1954–1955 și după decretul din 1964, deținutul politic scos din celulă nu intra în București și adesea nu intra acasă. Primea un punct pe hartă: un sat din Bărăganul deja clădit de cei din ’51, o comună din Dobrogea, o adresă de la care nu avea voie să lipsească. Miliția viza biletul. Absența era evadare. Măsura a ținut, în forme mai rare, și după ce satele de dislocați s-au golit. În 1967, același stat care o aplicase a declarat-o ilegală — recunoaștere târzie, fără să șteargă anii. O parte din așezări au fost șterse de pe hartă. Au rămas Fundata, lângă Perieți, și Dâlga, lipită de un cătun vechi. Restul e câmp din nou, cu cruci și cu amintirea numelui. #### Întoarcerea Din 1955–1956 li s-a îngăduit, treptat, să plece. Casa din Banat era ocupată sau ruinată. Unii s-au întors. Unii au rămas unde îi pusese trenul. Germanii din lot au intrat, mai târziu, în socoteala emigrării plătite spre RFG. Basarabeanul n-avea încotro înapoi. Aromânul și-a luat iar drumul. Deportarea din iunie n-a fost o greșeală de aplicație a colectivizării. A fost o pedeapsă administrativă de masă, făcută într-o noapte de sărbătoare, pe o hotărâre secretă, fără instanță. Granița cu Tito a dat pretextul. Dosarul de chiabur, de refugiat, de neam „nesigur” a dat lista. Bărăganul a dat terenul. Domiciliul obligatoriu a rămas, după ce satele s-au risipit, formula prin care statul putea ține un om departe de orașul lui fără să-i mai deschidă un proces. ### Greva minerilor din Valea Jiului 1977 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/greva-minerilor-din-valea-jiului-1977 Între 1 și 3 august 1977, în Valea Jiului s-a oprit subteranul. Zeci de mii de oameni — estimările stau între 30.000 și 35.000 — au blocat exploatările și au cerut să vorbească cu secretarul general. A fost cea mai mare oprire de lucru a clasei pe care partidul o numea conducătoare, de la instalarea regimului. N-a fost o revoltă cu portret ars, ca la Brașov zece ani mai târziu. A fost o grevă cu listă: ore, pensie, pâine, locuință. Partidul a coborât, a promis, a mințit și apoi a curățat valea. #### Legea care a umplut curtea La 30 iunie 1977 a ieșit Legea nr. 3 privind pensiile. Minerilor li se urca vârsta de ieșire de la 50 la 52 de ani. Li se tăia dreptul de a ține deodată pensia de invaliditate de gradul III și salariul — o combinație pe care mulți o țineau ca să trăiască, după plămâni uzați și accidente. În aceeași vreme, programul din subteran fusese lungit de la șase la opt ore. Normele rămâneau grele, penalizările pe fluturaș erau obișnuite, magazinele din Lupeni, Vulcan și Uricani stăteau goale ca în restul țării. De pe 29 iulie, în schimburi, se comenta legea. Securitatea Hunedoara a notat grupurile, vorbele, „comentariile negative”. Nu a oprit ce a urmat. #### 1–2 august. De la Aninoasa la Lupeni Pe 1 august, la mina Aninoasa, în jur de 50 de oameni au refuzat să coboare. Li s-au alăturat pensionari din Lupeni. S-a vorbit despre drumul la București, ca să ceară lămuriri. A doua zi, la Poarta 2 a exploatării Lupeni, întâlnirea cu conducerea minei s-a rupt. Contabilul-șef Nicolae Gomoi a vorbit de sus. Clement Negruț a zis că sună el la Ceaușescu. Încrederea s-a spart. Curtea s-a umplut. Noaptea au venit coloane de la Bărbăteni, Uricani, Paroșeni, Vulcan, Aninoasa. Cei de la Paroșeni au sosit în haine de lucru, cu lămpile aprinse și cu o pancartă: program de șase ore, pensie la 50 de ani. În fruntea lor era Constantin Dobre. El a strâns revendicările într-o listă — 17 puncte în unele dări de seamă, 26 în altele — și a cerut să fie delegat pentru a doua zi. S-a închegat un comitet de grevă. De la București, fără să-l anunțe pe Ceaușescu, aflat la Neptun cu Santiago Carrillo, prim-ministrul Manea Mănescu a trimis o comisie: Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, Constantin Băbălău. Verdeț, el însuși venit din minerit, n-a convins. Mulțimea a cerut capul partidului, nu încă un activist. #### 3 august. Elicopterul la Lupeni Nicolae Ceaușescu a aterizat la Lupeni. În curtea minei îl așteptau zeci de mii de oameni. Propaganda avea să scrie, după aceea, despre o „vizită de lucru”. Pe loc n-a fost vizită. Dobre a citit lista: ziua de șase ore, pensia, aprovizionarea, locuințele, investițiile, normele. Ceaușescu a luat microfonul și a zis că nu aceasta este calea, că e o rușine. Au fost fluierături. S-a auzit și „Jos Ceaușescu”. Gardul depozitului de lemne s-a rupt sub greutatea oamenilor urcați pe el. Zgomotul a tăiat vorba. După câteva ore, secretarul general a cedat în fața pieței. A promis programul, magazinele, păstrarea pensiei de invaliditate până la capătul anului. Minerii au acceptat să reia lucrul. Greva s-a închis în a treia zi. Valea a crezut, o clipă, că lista ține. #### Ce s-a ținut și ce s-a luat O parte din promisiuni au fost jucate la vedere: s-a vorbit de întoarcerea la șase ore, s-au umplut o vreme rafturile, invalidii au mai putut cumula pensia cu salariul până în decembrie. Limita de vârstă și fondul revendicărilor n-au fost respectate cum fuseseră citite în curte. După 8 august, de Ziua Minerului, a început curățenia. În ședințe de partid și de sindicat, greviștii au devenit anarhiști, derbedei, elemente declasate. Membrii de partid au fost sancționați sau excluși. Delegații care vorbiseră cu Ceaușescu au fost ridicați. Dobre a fost arestat și a luat doi ani pentru instigare și ultraj la bunele moravuri. Alți lideri, între ei Jurcă, au avut același drum. Peste 4.000 de oameni au fost dați afară. Aproape 3.000 au fost „deplasați” la alte mine, în afara văii. În exploatări au fost băgați oameni ai Securității, angajați ca mineri. Lupeni a fost ținut o vreme ca zonă cu ochiul pe poartă. Procese la Judecătoria Petroșani, în septembrie, au transformat greva în dosare de drept comun. Generalul Nicolae Pleşiţă a condus grupul operativ rămas după 3 august. Informarea Securității a descris valea nu ca detaşament de frunte, ci ca loc de „pegră” — limbajul de dosar pentru o clasă care nu mai juca rolul din ziar. #### De ce contează între 1977 și 1987 Până la Lupeni, protestul muncitoresc fusese risipit, local, fără listă și fără cap de stat adus cu elicopterul. Valea Jiului a arătat două lucruri pe care regimul nu le putea scrie în Scânteia. Întâi, că „oamenii muncii” pot opri producția strategică — cărbunele — și pot sili partidul să coboare. Al doilea, că vorba dată în fața zecilor de mii nu ține: după microfon vine cadrele, mutarea, temnița. Brașovul din 15 noiembrie 1987 a venit pe același fir, într-o țară și mai goală. La Steagul Roșu nu s-a cerut pensie la 50 de ani; s-a cerut salariul tăiat și, în câteva ore, s-a ajuns la jos Ceaușescu. Minerii din 1977 rămăseseră, în revendicări, sindicaliști. Muncitorii din 1987 au ieșit deja împotriva portretului. Între cele două curți — a minei de la Lupeni și a județenei de la Brașov — stă același calcul al puterii: cedează o zi, ca să nu cedezi regimul, apoi risipește oamenii. Europa Liberă a aflat de grevă. Țara oficială a tăcut sau a vorbit despre deficiențe de producție. În 1989, când s-a strigat din nou, memoria Văii era încă vie în familii, nu în manual. Veriga nu e de slogan. E de meserie: același stat care se temea de miner a avut, zece ani mai târziu, de-a face cu strungarul. Amândoi au aflat că lista se semnează în piață și se șterge în dosar. ### Mișcarea Goma. Carta 77 la români URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/miscarea-goma-carta-77-la-romani În ianuarie 1977, la Praga, a ieșit un text semnat întâi de 242 de oameni. Se numea Carta 77. Cereau guvernului cehoslovac să aplice ce semnase la Helsinki și ce stătea în propriile legi: drepturi, nu răsturnare de regim. Printre inițiatori erau Václav Havel, Jan Patočka, Pavel Kohout. Documentul circula din mână în mână. Radiourile din Vest l-au citit. În București, un scriitor care făcuse temniță după 1956 a auzit aceeași emisiune și a scris. Paul Goma nu a scos oamenii în stradă. A scos o scrisoare. În România lui Ceaușescu, unde sindicatul era al partidului și greva se plătea cu mutarea din vale, disidența care s-a putut vedea întâi a fost cea de pe hârtie. #### Cine era Goma înainte de 1977 Născut în 1935, în Basarabia, Goma fusese student la Filologie când, în 1956, a scris despre Budapesta. A luat doi ani de pușcărie și cinci de domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Apoi a publicat în Vest ce nu trecea cenzura de acasă. Romanul „Ostinato” a apărut la Suhrkamp; editurile românești au părăsit Târgul de la Frankfurt, în 1971, în semn de protest. În țară, piesele nu i se jucau, filmele nu i se turnau. Trăia din familie și din ce se auzea la Europa Liberă. Știa Gherla dinăuntru. Știa și că un text citit la microfon ajunge mai departe decât un manifest lipit noaptea. #### Trei scrisori Întâi a scris semnatarilor Cartei, lui Pavel Kohout și celorlalți. S-a declarat alături de cehi, de slovaci, de unguri, de polonezi. A spus că mulți intelectuali români sunt cu ei cu sufletul, chiar dacă nu pun numele lângă al lui. Scrisoarea a fost dată diplomaților și citită la Europa Liberă pe 9 februarie 1977. Apoi i-a scris lui Nicolae Ceaușescu. Tonul era calculat până la iritare: îl ruga pe secretarul general să se solidarizeze el însuși cu Carta, ca să se poată prezenta cu fruntea sus la conferința de la Belgrad. Îi spunea că românii se tem de Securitate și că, în țară, doi inși nu se tem: destinatarul și expeditorul. Îi cerea o semnatură. Textul a apărut în „Die Zeit”. A treia hârtie a fost scrisoarea deschisă către participanții la Conferința pentru securitate și cooperare de la Belgrad, datată 8 februarie 1977. Varianta aspră a lui Goma n-a fost acceptată de ceilalți; textul scos la radio a fost cel lucrat de Sergiu Manoliu. Semnatarii de capăt: Ana Maria Năvodaru, soția lui Goma; Paul Goma; Sergiu și Maria Manoliu; Șerban Ștefănescu; Adalbert Feher; Erwin și Emilia Gesswein. Un muncitor, doi muzicanți de la filarmonică, pictori, un desenator. Nu era un comitet de academicieni, ca la Praga. Era un apartament din București și o listă care creștea. Până la 1 aprilie, când Goma a fost ridicat, peste 200 de oameni își puseseră numele. Lista confiscate de Securitate din casă fusese deja trimisă, în copie, la Europa Liberă. Un document al Ministerului de Interne din aprilie 1977, urcat până la Ceaușescu, vorbea de 427 de persoane care susținuseră acțiunea, dintre care 378 identificate. Printre cei care au aderat s-au numărat Ion Negoițescu — amenințat apoi cu un proces de „moravuri” —, Enric Becescu, Paulina Cătănescu, medicul Ion Ladea, fizicianul Tufoi, Vlad C. Drăgoescu. Au semnat și oameni fără dosar de scriitor: foști deținuți, ingineri, un om din Constanța. #### Ce cereau Nu cereau căderea partidului. Cereau să se aplice Constituția și Actul final de la Helsinki, punctul despre drepturile omului, pe care România îl semnase. Cereau să nu mai fie pedepsiți pentru o vorbă, pentru o carte, pentru o cerere de pașaport. Goma a tot spus că chartiștii de la Praga se declarau socialiști, unii chiar din aparat, și că doleanța lor e omul, nu restaurarea proprietarului. În București, aceeași formulă trebuia să facă textul mai greu de încadrat la „uneltire”. Securitatea l-a încadrat totuși. #### Represiunea Cutremurul din 4 martie 1977 a amânat, câteva zile, valul. Nu l-a oprit. Pe 30 martie, Miliția a descins în apartamentul Goma și i-a ridicat pe cei de față, în afara familiei. Pe 1 aprilie, scriitorul a fost arestat. Motivul din mandat: trădare de patrie. Ancheta s-a ținut în Calea Rahovei. Nicolae Pleșiță l-a bătut, i-a călcat barba, l-a amenințat cu moartea. Starea lui s-a stricat. Semnatarilor li s-au retras pașapoartele abia eliberate. Unii au fost mutați din slujbă, alții scoși din Uniunea Scriitorilor, alții chemați noaptea. Presiunea din afară — Europa Liberă, Amnesty International, ziare vest-germane — a făcut ca Goma să fie scos din arest. Nu a fost lăsat în țară. La 20 noiembrie 1977, lui, soției și copilului li s-a retras cetățenia. Au fost puși în avion spre Paris. Au cerut azil. Din exil, Goma a tot scris despre Pitești, despre Gherla, despre 1977. #### Ce n-a devenit Carta românească În Cehoslovacia, Carta 77 a ținut un nucleu ani de zile, cu purtători de cuvânt care se schimbau când unul era arestat. În Polonia, în același deceniu, s-a ajuns la un sindicat. În România, mișcarea Goma n-a căpătat un sediu, un buletin, o a doua generație de semnatari în același format. Securitatea a rupt lista la rădăcină: capul a plecat, restul a fost speriat, cumpărat sau mutat. Asta nu înseamnă că hârtia a murit în aprilie. În mai 1977, un grup de tineri — Ion Marinescu, Iosif Niță, Radu Negrescu-Suțu, Raymond Păunescu, Nicolae Windisch, apoi Vasile Constantinescu și Dragoș Neamțu — au scris Conferinței de la Belgrad, președintelui Carter și ONU, cerând verificarea Helsinki-ului în România. S-au socotit, unii dintre ei, semnatari ai scrisorii lui Goma. Textul a ajuns la ambasada americană și în presa elvețiană. Alții au cerut emigrarea pe aceeași filieră. Disidența scrisă s-a fărâmițat în dosare de pașaport și în emisiuni de radio, nu s-a strâns într-un club. #### De ce contează față de stradă Valea Jiului, în august același an, a oprit minele. Brașovul, zece ani mai târziu, a umplut județeana. Timișoara a luat piața. Acestea sunt momentele pe care memoria le leagă de mulțime. Mișcarea Goma stă pe alt registru: un om care își pune numele sub un text, știind articolul din Cod, și alții care, de la distanță, adaugă al lor. Fără grevă, fără geam spart. Cu microfonul de la München ca singură piață. Goma a scris că românii se tem de Securitate. Lista de câteva sute a arătat și contrariul, limitat și scump. Negoițescu a plătit cu amenințarea unui proces de alcov. Muzicanții de la filarmonică au plătit cu slujba. Scriitorul a plătit cu țara. Carta 77 a dat un model: să ceri statului să respecte ce a iscălit. În România, modelul a ținut câteva luni de iarnă și primăvară, apoi a fost urcat în avion. Ce a rămas e dosarul de urmărire, lista restituită după 1989 și faptul, greu de șters, că s-a putut spune public, înainte de 1989, că drepturile din Constituție nu sunt lozincă. Strada a venit mai târziu. Hârtia a venit întâi. ### Revolta de la Brașov, 15 noiembrie 1987 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/revolta-de-la-brasov-15-noiembrie-1987 Era duminică și zi de alegeri. În restul țării, oamenii erau scoși să voteze lista unică. La Întreprinderea de Autocamioane Brașov, numită de toți Steagul Roșu, schimbul trei nu mai intra la matrițe. Pe fluturașul de salariu, la rubrica rețineri, scria „social”. Jumătate din bani, uneori nimic. Nimeni din conducere nu a coborât să explice. Austeritatea cu care Ceaușescu plătea datoria externă ajunsese în buzunarul omului de la strung. A fost cea mai mare ieșire în stradă a anilor ’80, înainte de Timișoara. A ținut o zi. A fost tratată, pe hârtie, ca huliganism. În fapt, a fost o revoltă împotriva regimului, și regimul a știut. #### Sâmbătă, 14 noiembrie. Secția 440 La Matrițe, lichidarea de salariu a căzut ca o palmă. Oamenii au numărat banii, au văzut zero sau jumătate și au oprit utilajele. Spre noapte, în curtea uzinei stăteau zeci, apoi aproape o sută. La Miliție s-a consemnat, a doua zi, că la ora două dimineața nu lucrau 93 de oameni. Prim-secretarul județean Petre Preoteasa nota că la Steagul Roșu fuseseră, sâmbătă seara, douăzeci de inși și doi ofițeri în civil. Nu era un comitet, nu era un program. Era foamea și umilința, strânse de luni de zile de cozi, de frig în case, de programul de două ore la televizor și de lozinca că țara merge înainte. #### Duminică dimineața. Masa se leagă Schimbul unu a găsit poarta și pe cei care nu lucraseră noaptea. S-au unit. Spre ora opt, directorul Purcăroiu a încercat să-i „lămurească” pe cei aproape trei sute adunați. A fost huiduit. Oamenii au cerut salariul întreg. Li s-a răspuns cu dispreț și cu amenințări. Furia a spart geamurile administrației. În jurul orei zece, în fața Palatului Administrativ al uzinei se striga „Hoții!”. Câteva mii ceruseră socoteală în curte; pe poartă, spre ora unsprezece, au ieșit trei–patru sute, hotărâți să meargă la județeana de partid. Li s-au alăturat oameni de pe trotuar, femei, tineri. Coloana a urcat spre centrul orașului pe traseul care, mai târziu, avea să se numească bulevardul 15 Noiembrie. #### Spre Comitetul Județean A fost o duminică de vot, deci străzile aveau dispozitiv, dar nu pentru o coloană de muncitori. Lozincile au trecut de salariu: jos Ceaușescu, jos dictatura, vrem mâncare, vrem căldură. La sediul de partid s-au spart geamuri, s-au rupt portrete, s-au aruncat dosare pe fereastră. Gheorghe Duduc a dat jos tabloul lui Ceaușescu; a fost primul ridicat. Mulțimea a ajuns și spre Consiliul Popular. Focul portretului s-a văzut. Nu a fost o revoluție cu baricadă. A fost o zi în care clasa pe care partidul o numea „conducătoare” a spus, în stradă, că nu mai crede. Forțele de ordine au întârziat. Spre seară au venit Miliția, Securitatea, armata, mașini blindate, câini, gaze lacrimogene. Oamenii s-au risipit. În jur de trei sute au fost reținuți în noaptea aceea și în zilele următoare. Documentele sigure vorbesc de 252 de arestări; anchetați, peste 180–193. Nu s-a consemnat un mort pe caldarâm. Calvarul a început după ce strada s-a golit. #### Anchetă. Brașov, apoi București Au fost băgați în arestul Miliției, apoi unii au fost urcați și duși în Capitală. Bătaia a ținut loc de interogatoriu. Martorii vorbesc de colonelul Alexandru Ionaș și de anchetatori care veneau pe rând, noaptea, și loveau până ieșea numele următorului. Zece zile, până pe la 25 noiembrie, oamenii au fost înjosiți ca să iasă din dosar o faptă de drept comun, nu una politică. În ședințe de partid s-a cerut, pentru „vinovați”, pedeapsa cu moartea, ca exemplu. Directorilor de întreprinderi li s-a cerut să semneze de acord. Vestea a ajuns în căminele studențești. Europa Liberă a dat știrea marți, 17 noiembrie, seara. Emil Hurezeanu a spus lumii că la Brașov s-a scos tabloul și s-a ieșit în stradă. De-atunci, regimul s-a temut de contagiere mai mult decât de geamurile sparte. #### 22 noiembrie. „Muncitorii arestați nu trebuie să moară” Cătălin Bia, student în anul patru la Silvicultură, a scris pe un afiș de un metru, în camera de cămin, vorbele acelea. La prânz s-a așezat pe treptele cantinei din complexul Memorandului. Lucian Silaghi și Horea Șerban i s-au alăturat. Au ținut douăzeci de minute. Cineva a anunțat Miliția. Au fost ridicați, duși în garajul Rectoratului, apoi la Miliție. În curte s-au adunat zeci de colegi; au fost nevoie de mai multe echipaje ca să-i risipească. A doua zi, fără Consiliu profesoral adevărat, cei trei au fost exmatriculați. Li s-a spus să meargă la pădure, la țapină, să vadă ce e munca. Bia a fost trimis la Cluj, zidar necalificat. Silaghi și Șerban, cu domiciliu silit, la Oradea. Securitatea le-a deschis dosare de urmărire. Pe Bia l-a numit, în hârtii, „Bazil”. Au fost reprimiți în facultate abia în septembrie 1989. La Cluj, Doina Cornea și fiul ei, Leontin Iuhas, au scris și au răspândit manifeste de solidaritate. Au fost arestați. #### Procesul. 3 decembrie 1987 Ca să nu scrie nicăieri cuvântul revoltă, încadrarea a fost ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice. Rechizitoriul a trimis în judecată 61 de oameni — în unele acte 62. Procesul s-a ținut în clubul uzinei, cu ușile închise, după ce sala a fost controlată și s-au pus microfoane. A durat o oră și jumătate. Sentințele erau gata. Între șase luni și trei ani, fără temniță efectivă: muncă corecțională la locul de muncă, departe de Brașov. În total, 91 de ani și jumătate de pedeapsă însumată. Douăzeci și șase au primit executare prin muncă; ceilalți, cu suspendare, au fost totuși urcați în tren și trimiși la Toplița, Pașcani, Huși, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Câmpulung, Craiova, Botoșani, Vaslui, Focșani, Moreni, Suceava, Bacău, Galați, Zalău, Brăila, Rădăuți, Medgidia, Tulcea, Dorohoi, Târgoviște. Domiciliul obligatoriu, măsură pe care legea o tot ștersese pe hârtie, s-a întors asupra lor ca în anii ’50. Familiile au rămas sub ochi. Copiii au fost, și ei, un gaj. Pe 1 decembrie, în uzină, Constantin Dăscălescu a ținut adunarea generală a oamenilor muncii, transmisă spre București. S-a vorbit de huligani, de desființarea centralei, de ordine. Muncitorii care nu fuseseră ridicați au tăcut. Planul de camioane trebuia să iasă mai departe. #### Cine a ținut represiunea Securitatea a coordonat. În capul ierarhiei stătea Iulian Vlad. La fața locului au lucrat sute de ofițeri de Securitate și de Miliție — listele de mai târziu vorbesc de peste patru sute de cadre, dintre care o sută de anchetatori — și zeci de procurori. Tudor Postelnicu, ministru de Interne, a venit la Brașov în ajunul procesului. După 1990, o parte dintre anchetatori s-au regăsit în servicii, în armată, în Interne. Colonelul Ionaș a ajuns, în anii libertății, nume de catedră și de consiliu. Dosarele penale deschise târziu pentru infracțiuni contra umanității s-au lungit și, pe firul magistraților, s-au și închis fără condamnări care să se vadă. #### Ce a însemnat ziua Nu a căzut regimul. A căzut însă minciuna că clasa muncitoare e cu partidul. Steagul Roșu era vitrina industriei grele, nu un atelier de disidenți. Dacă de acolo iese coloana, poate ieși de oriunde. De aceea pedepsele au fost, pe Cod, „ușoare”: să nu se scrie politic. De aceea oamenii au fost risipiți în țară: să nu se mai adune. De aceea s-a cerut, în ședințe, moartea: ca restul să audă. În decembrie 1989, Brașovul a ieșit din nou. Atunci s-a știut drumul. Până atunci, 15 noiembrie a rămas o duminică în care salariul tăiat s-a făcut strigăt, strigătul s-a făcut portret ars, iar statul a răspuns cu bătaia de noapte și cu biletul de tren spre un oraș unde nu te cunoaște nimeni. Astăzi, traseul coloanei e bulevard. Din fața fostei secții 440 pleacă, în fiecare an, un cros. Nu șterge arestul, nici domiciliul silit. Ține minte că, într-o țară în care se vota fără alegere, niște oameni de la matrițe au refuzat să intre în schimb. ### Securitatea URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/securitatea S-a născut la 30 august 1948, prin decret, ca Direcție Generală a Securității Poporului. Numele s-a schimbat de mai multe ori; meseria, nu. Până în 1989 a funcționat ca Departament al Securității Statului, în Ministerul de Interne. Slujba declarată era apărarea orânduirii. Slujba reală era să știe cine ce gândește, cu cine vorbește și ce scrie acasă despre lipsa cărnii. La capătul regimului, în septembrie 1988, aparatul număra 14.629 de angajați, dintre care peste șase mii la centrul din București, iar restul în județe, în trupe și la tehnică. Nu uniformele țineau însă țara în frică, ci rețeaua: oameni fără grade, cu nume conspirativ și cu o notă scrisă după o cafea. CNSAS estimează cel puțin 650.000 de colaboratori recrutați între 1948 și 1989. În 1989, evidența activă cuprindea în jur de 136.000 de „surse”, iar în registrele vechi — părăsite din pricina morții, a intrării în partid sau a rubricii „fără posibilități” — mai stăteau sute de mii. Numai în anii ’80 s-au făcut peste 200.000 de recrutări noi; în 1989, peste 25.000 într-un singur an. Într-un sat, într-o fabrică, într-o redacție sau pe o scară de bloc, cineva scria. Uneori de frică, uneori pentru un pașaport, uneori pentru că i se spusese că altfel îi pățește copilul la facultate. #### Cum era clădită mașina Direcțiile purtau numere și fiecare își avea vânatul. Direcția I se ocupa de informațiile interne: disidența, „huliganii”, zvonul, bancul. A doua privea economia — furtul din fabrică, sabotorul, cel care spunea că planul e o minciună. A treia făcea contraspionaj, a patra ținea armata sub ochi, a cincea păzea trupul lui Ceaușescu, a șasea ancheta. Alături lucrau unități care nu dădeau socoteală în public: „T” punea microfoane în tencuială, în telefon și în plafonieră; „F” ținea filajul, oamenii de pe ambele trotuare și Daciile fără numere care să se țină minte; „S” deschidea scrisorile, le citea, le copia și le lipea la loc — sau nu le mai lipea și le lăsa la dosar. Întâlnirea cu informatorul nu se făcea la sediu, ci în casa conspirativă: la o mătușă, într-un birou gol, într-un apartament ținut pe altă adresă. Nota se scria de mână, apoi se dactilografia. Sursa primea un nume de război — „Mihai”, „Olga”, „Traian” — în vreme ce, în viața de toate zilele, era vecinul de palier. #### Cum se recruta Instrucțiunile recunoșteau trei pârghii. Prima era convingerea patriotică, rară, dar nu inexistentă. A doua era interesul: o slujbă, un transfer, un apartament, o învoire la graniță. A treia era compromisul — un furt, o amantă, o rudă la pușcărie, o scrisoare veche scoasă la iveală. Au fost luați și minori: numai în anii ’70 statisticile de recrutare înscriu peste opt sute de elevi, iar studenții se numără cu miile. Hotelul, restaurantul, cabina telefonică, catedra, altarul și salonul de spital puteau avea, fiecare, „sursă”. Cine refuza intra totuși în notă, cu mențiunea că a evitat sau că nu prezintă garanții. Foarte puțini au spus nu din prima. CNSAS a numărat în jur de 23.000 de refuzuri consemnate pe toată durata instituției. Alții au semnat și apoi s-au făcut că uită; au fost clasați „fără posibilități”, o rubrică care acoperea, în estimări, o sută de mii de cazuri și masca adesea eșecul ofițerului. #### Dosarul Nu toată lumea avea dosar de urmărire, dar destui aveau fișă, iar destui stăteau prinși într-un „dosar de obiectiv”: fabrica, facultatea, parohia, redacția. Cine intra în urmărire informativă primea un număr și o viață așezată pe hârtie — rude, amante, datorii, ce spusese la coadă, ce râsese la televizor, cine îi călcase pragul. Filajul confirma, tehnica confirma, scrisoarea confirma, iar informatorul punea carnea pe os. În anii ’80 s-au deschis în jur de 250.000 de dosare de urmărire într-un singur deceniu. Titularii erau, în majoritate, bărbați; printre ei, zeci de mii cu studii și mulți pensionari, oameni care nu mai erau un pericol decât prin memorie. După 1968, o clipă, rețeaua s-a subțiat sub lozinca „legalității socialiste”. Apoi Ceaușescu s-a întors din Asia de Est cu altă foame de control, iar cifrele au urcat la loc. #### Filajul În spatele tău, pe stradă, mergeau trei oameni care nu se cunoșteau între ei, dar te cunoșteau pe tine: unul pe trotuarul tău, unul pe celălalt, unul la volan. La intersecție se schimbau. Dacă intram în magazin, unul cumpăra săpun; dacă luam tramvaiul, altul urca o stație mai jos. Există filajul de studiu, pornit doar când treceai prin raza lor, filajul clasic, ținut zile întregi, și filajul zonal, din anii ’70, cu microfon și ochi așezați pe un restaurant, un hotel sau o piață, astfel încât nu mai alergau după tine, ci te așteptau unde aveai să ajungi. Lângă ambasade stătea punctul fix. Lângă casa disidentului, Dacia din colț. Pe litoral, înainte de sezon, rețeaua se înnoia cu cameriste, ospătari, salvamari și, uneori, cu turiști. #### Tehnica Microfonul stătea în perete, în telefonul fix, în abajur. În anii târzii s-a adus, pe căi ocolite din Occident, aparatură care nu se găsea în magazinele țării. La redare ședeau femei și bărbați cu căști, transcriind ce spusesei în bucătărie despre lipsă și despre „ăla”. Banala ceartă de familie intra în dosar de îndată ce atingea „elemente de nemulțumire”. Telefonul se putea deschide. Vizita de noapte a electricianului nu era întotdeauna a electricianului. #### Cenzura. Scrisoarea, cartea, ecranul Unitatea „S” ținea controlul secret al corespondenței. Plicul se aburea sau se tăia, se citea, se copia și se punea la loc cu alt lipici, uneori vizibil pentru ochiul învățat. O scrisoare către Paris despre cozi putea opri pașaportul; un colet cu cafea putea deschide un dosar. Cartea trecea prin Direcția Presei și Tipăriturilor, apoi prin Consiliul Culturii. Cenzorul nu purta neapărat uniformă de Securitate, dar lucra în aceeași logică: ce nu se poate spune, fraza care trece doar dacă e destul de oblică, capitolul tăiat, volumul care iese cu pagini lipsă. Autorul afla adesea acasă, de la un vecin, că i s-a „recomandat” să taie. Televiziunea ținea două ore seara, apoi programul lui Ceaușescu. Radioul Europei Libere era înfundat, bruiat și interzis, și totuși ascultat. Cine copia o emisiune pe bandă intra în altă rubrică. Universitatea, teatrul și muzeul aveau ofițer de problemă; „arta-cultură” era dosar de obiectiv, nu o vorbă de spirit. Chiar și scrisoarea de la litoral către mamă, în 1977, ajungea sub ochii Securității Constanța, care citea ce scriau turiștii despre mâncare și despre străini. Concediul nu ieșea de pe hartă. #### Viața cadrelor. De cealaltă parte a ghișeului Ofițerul de Securitate nu stătea la coadă ca lumea, sau nu întotdeauna. Avea leafă peste media ministerelor, magazin și bufet cu circuit închis — cafea, Kent, cașcaval, carne în zilele în care afară nu se găsea —, odihnă la casele de vacanță ale ministerului, apartament printr-o „repartiție” mai scurtă, Dacie sau Aro de serviciu și benzină fără kuponul disperării. Copiii erau îndreptați spre licee și facultăți „bune”; pașaportul de serviciu se semna când restul țării visa o ieșire până la Sofia. Nu toți au trăit în belșug. Mulți erau funcționari de județ, cu dosar propriu, cu teamă de șef și cu normă de informatori de recrutat. Cine nu aducea „rezultate” rămânea pe loc; cine aducea prea multe urca. Logica era a fabricii: planul. Planul era numărul de note, de dosare deschise, de „preveniri”. Trupele de Securitate, alte mii de oameni, nu scriau note: păzeau obiective, înconjurau un sat la colectivizare, închideau o stradă. USLA, garda și Direcția a V-a trăiau aproape de trupul cuplului, într-un aer diferit și într-o frică diferită, căci aproapele dictatorului era și el urmărit. Viața de acasă a ofițerului putea sta, și ea, sub ochi. Soția vorbea, copilul auzea, și se știa că ușa instituției se poate închide și dinăuntru. Pensionarea nu ștergea tot: arhiva rămânea. #### Viața celorlalți Pentru restul țării, ziua însemna coada, carnetul de muncă, buletinul, fluturașul de salariu, cererea de pașaport ținută luni sau ani, caracterizarea de la cadru și ședința de partid în care se citea ce n-ai făcut. Vecinul întreba prea exact. Portarul vedea cine urcă. Secretara ținea minte cine a cerut hârtie cu antet. Preotul, după slujbă, scria o notă — sau refuza și își găsea parohia mutată. La școală, copilul era întrebat ce s-a vorbit acasă despre tovarăș. Profesorul trebuia să dea seamă, elevul trebuia să asculte. Pentru disidenți — Doina Cornea, Paul Goma, Gheorghe Ursu, Stelian Tănase, Corneliu Coposu după 1964, evanghelicii, greco-catolicii care n-au semnat, martorii lui Iehova — filajul nu era teorie, ci omul din spate, în fiecare dimineață. Pentru milioane, Securitatea nu era dosarul, ci presupunerea. Ajungea. Autocenzura costa mai puțin decât microfonul. #### Cenzura ca obicei, nu ca odaie Nu doar cartea era cenzurată, ci limba însăși. Nu se zicea „foamete”, se zicea „dificultăți vremelnice”; nu se zicea „fugă”, se zicea „rămânere ilegală în străinătate”; nu se zicea că milițianul a bătut, se zicea că „s-au luat măsuri”. Satul afla de la București ce a dat la hectar; Bucureștiul afla de la sat, prin notă, că oamenii înjură. Europa Liberă, Vocea Americii și Deutsche Welle erau acoperite de bruiaj, dar caseta cu muzică occidentală trecea totuși vama în căptușeala geamantanului, iar pe plajă, sub pălărie, cineva asculta știrile cu sonorul în palmă. #### 22 decembrie 1989 Clădirile s-au golit în grabă. Dosare au ars, dosare au plecat în saci, dosare au rămas — kilometri de raft, ajunși mai târziu la CNSAS. În stradă, oamenii au strigat un singur cuvânt care ținea loc de tot aparatul: Securitatea. Unele cadre au trecut în noile servicii, altele în afaceri. Rețeaua n-a avut decret de desființare pentru fiecare nume conspirativ. O parte din frică a rămas în reflexul de a privi cine e de față când vorbești. #### Ce era, până la urmă Securitatea n-a fost doar temniță. Temnița e un zid. Securitatea era bănuiala că zidul stă și în bucătărie, și în scrisoarea către soră, și în banca din fața ta la ședință. Ofițerul avea Kent și casă; țăranul avea cotă; muncitorul avea plan; scriitorul avea cenzor; preotul avea „problema cultelor”; copilul avea caracterizare. Între ei circula nota, scrisă mărunt, cu dată și cu mențiunea că „sursa merită a fi menținută”. ### Fuga din țară URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/fuga-din-tara Pașaportul era un privilegiu, nu un drept. Familia întreagă nu pleca aproape niciodată odată. Actele de studii, carnetul de muncă, certificatul de naștere rămâneau acasă, ca gaj. Cine avea voie să iasă la o nuntă, la un tratament, la un concurs sportiv sau la o rudă din Germania știa că trebuie să se întoarcă. Cine nu se mai întorcea devenea, în limbajul Securității, evazionist. Cine nu aștepta învoirea și trecea noaptea firul devenea frontierist. CNSAS, pe urmele evidențelor fostei poliții politice, vorbește de aproape 97.000 de oameni care, între 1968 și 1989, au rămas afară. Dintre ei, în jur de 25.000 au trecut granița pe ascuns. Restul au folosit o viză scurtă și n-au mai luat avionul înapoi. Alte sute de mii au emigrat „legal”: evrei spre Israel, sași și șvabi cumpărați de Bonn, maghiari cu dosar, câte un intelectual cu relații. Legea și sârma țineau însă aceeași logică: țara nu se părăsește. Până în 1968, trecerea clandestină putea fi judecată ca trădare, cu ani grei. După noul Cod penal a devenit infracțiune contra autorității: de la șase luni la trei ani, și pentru tentativă. Pe teren, pedeapsa nu stătea doar în articol. Stătea în glonț, în câine, în Dunăre și în dosarul deschis familiei. #### Drumul Cele două porți mari au fost Iugoslavia și Ungaria. Spre Sofia se putea, dar mai rar. Spre Uniunea Sovietică, aproape deloc. Spre mare, cu o barcă, doar dacă norocul ținea loc de hartă. Spre Iugoslavia se mergea prin Banat și prin Mehedinți: Nera, Dunărea, fâșia arată, sârma cu trasoare, turnul, pichetul, câinele dresat pe urmă de om. Terenul din fața gardului era lucrat anume, ca talpa să se vadă. Grănicerului i se spunea că fugarul e trădător și că poate ucide. În 1988–1989, ziarele din Vest au numit granița româno-iugoslavă cea mai sângeroasă din Europa. Câteva sute de oameni au fost coborâți de gloanțe; alții s-au înecat; alții au fost înjunghiați sau bătuți până n-au mai trecut. Spre Ungaria se fugea prin Crișuri și prin Satu Mare, tot noaptea, tot pe burtă, tot cu o călăuză plătită sau cu un văr care cunoștea brazda. În 1988, presa ungară vorbea de mii de români intrați ilegal. O parte erau primiți ca refugiați. O parte erau dați înapoi. Alții au încercat altfel: ascunși în TIR, în vagon de marfă, sub un camion de varză, cu acte false, cu o viză de turist iugoslav de unde să sară mai departe. Sportivul, marinarul, camionagiul, muzicantul trimis la un festival — fiecare slujbă care atingea granița era și o ispită. Familia nu trebuia să știe. Cine știa și nu denunța devenea complice. În Iugoslavia, drumul nu se oprea. Poliția de acolo aresta, băga 15 zile la Negotin sau la Padinska Skela, apoi fie lăsa omul să ceară azil, fie îl urca în duba spre România. Unii au fost întorși de trei ori. De fiecare dată, acasă îi aștepta articolul 245 și o notă la cadru. Cine trecea și de Iugoslavia ajungea, dacă avea noroc, în lagărul de la Latina, în Italia, sau în Austria, și de acolo spre Germania, Suedia, America, Canada. Lunile de baracă, de interviu, de așteptare făceau parte din preț. #### Cei prinși Prinderea începea adesea înainte de fir: un vecin, un fluturaș de salariu părăsit, o dispariție de la schimb. Inspectoratele primeau adrese „strict secret” cu semnalmentul omului care „ar intenționa să treacă fraudulos”. La pichet, urma bătaia, apoi arestul de Miliție sau de Securitate, apoi instanța. Șase luni, un an, trei. În anii grei, și mai mult, dacă se lipea „uneltire” sau „tâlhărie” de drumul prin noapte. Cine era întors din Iugoslavia intra în aceeași rânduială, plus rușinea publică: adunare la uzină, caracterizare tăiată, slujba pierdută. Cine era rănit la sârmă intra în spital sub pază. Cine cădea pe fâșie intra în groapă, uneori fără nume spus familiei la timp. Grănicerii care trăgeau erau lăudați. Câinii care sfâșiau erau dresați mai departe. Trasorul care se aprindea pe sârmă era dovadă că sistemul funcționează. #### Cei care au ajuns Afara nu era basmul din emisiunea Europei Libere. Era un lagăr de tranzit, o limbă necunoscută, o slujbă de jos, o scrisoare pe care n-o poți trimite acasă fără să-ți expui pe cineva. Unii au cerut azil și l-au primit. Dintre cei intrați în evidențele de „trecere frauduloasă”, câteva mii și-au reglementat mai târziu șederea. Alții au renunțat la cetățenie. Câțiva s-au întors, zdrobiți de dor sau de eșec. Germania a atras cei mai mulți, apoi Austria, Suedia, Statele Unite, Canada, Israel. Pe criteriul originii, în statisticile de după 1968, românii sunt cei mai numeroși, urmați de germani și de maghiari — popoare care aveau, măcar în parte, o ușă „oficială” pe care statul o vindea. Muncitorul cu școală scurtă, șoferul, lăcătușul, strungarul umplu dosarele de frontieră mai dens decât profesorul. Foamea și umilința nu țineau de diplomă. Cine ajungea scria rar. Telefonul era scump și putea fi ascultat la capătul din țară. Pachetul cu cafea și cu blugi, când trecea, era doveadă că celălalt trăiește. Întâlnirea cu părinții s-a amânat, pentru mulți, până după 1989. Pentru unii, până la capătul mormântului. #### Familiile rămase Fuga unui om se lipea de tot neamul. Soția era chemată la Securitate. Fratele își pierdea slujba sau facultatea. Copilul lua o caracterizare care închidea liceul bun. Casa putea fi vizitată noaptea. Corespondența intra la unitatea care citea plicurile. În anii ’50, rudele de frontieră au fost ridicate cu miile și aruncate în Bărăgan, tocmai pentru că locuiau prea aproape de fir și pentru că cineva din neam „fugise afară”. După 1968, deportarea în masă nu s-a mai repetat la fel. A rămas dosarul, interdicția de pașaport, ochiul de pe scară. În ședința de partid se spunea că familia „nu a fost vigilentă”. În cererea de viză a mamei stătea, nelipsit, numele fiului rămas la Augsburg sau la Detroit. Cine plecase legal și nu se mai întorsese își lăsa acasă, ca ostatici, pe cei pentru care nu primise viza. Acesta era calculul statului: să nu iasă cuibul întreg. #### Țara ca țarc Pe zeci de kilometri, la Ungaria, la Iugoslavia, la Bulgaria și la granița sovietică, decretele din anii târzii au întărit fâșiile de control. Trebuia să-ți justifici prezența în propria țară dacă te apropiai de sârmă. Un pescar, un cioban, un om cu rude în satul de lângă pichet intra în notă. În 1989, încercările s-au înmulțit până la disperare. Unele izvoare vorbesc de zeci de mii de tentative numai în ultimul an. Regimul a căzut înainte ca toți cei prinși atunci să-și termine anii. Articolul a fost scos din lege în ianuarie 1990. Groapa de la fâșie n-a primit decret. #### Ce rămâne Transfugul nu e doar elita care a cerut azil la Paris. E și băiatul de la Orșova care a trecut Nera desculț, și tipograful din Cluj dat în urmărire pe două granițe, și femeia care a rămas cu copiii și cu întrebarea milițianului. E și sașul cumpărat cu valută, și evreul cu bilet spre Haifa, și cel înecat pe care familia l-a îngropat fără să știe pe ce mal. Țara și-a zidit marginile ca să nu piardă forță de muncă și ca să nu se vadă, dincolo, că se poate trăi altfel. Oamenii au trecut totuși — prin viză, prin Dunăre, prin porumb. Unii au ajuns. Unii s-au întors în lanțuri. Unii n-au mai ajuns nicăieri, decât în statistica pe care grănicerul o raporta ca pe o normă îndeplinită. ### Europa Liberă URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/europa-libera În casele din România socialistă, după ora la care televizorul închidea programul sau în timpul zilei, cu sonorul ținut jos, un post străin umplea camera. Crainicul spunea: „Aici Radio Europa Liberă”. Apoi veneau știrile pe care Scânteia nu le tipărea, lista arestaților, scrisoarea citită pe unde, comentariul despre rafturile goale. Regimul a numit postul dușman de clasă. Oamenii l-au numit, mai scurt, Europa. Prima emisiune în română a fost pe 29 noiembrie 1950, la câteva luni după ce postul, finanțat de americani și așezat la München, începuse să vorbească spre Cehoslovacia. De atunci și până în 1989, secția română a fost, pentru o țară fără presă slobodă, ziarul de seară. #### Cum se auzea în casă Se căuta pe unde scurte. Aparatul — un „cosmos”, un „Gloria”, un receptor adus de la rude — se învârtea milimetric. Semnalul venea și pleca. Peste el se așeza un zumzet gros, o pâclă de zgomot care mânca vorba: bruiajul. Statul construise emițătoare anume ca să acopere frecvențele postului. În unii ani zumzetul era mai rar, după destinderea anilor ’60; în anii lui Ceaușescu s-a întors dens, mai ales seara, când redacția de la München își punea buletinele. Ascultătorul învăța meseria. Schimba banda, căuta o frecvență mai curată, apropia urechea, ținea volumul cât să nu treacă prin perete la vecin. Unii ascultau în pivniță, alții sub pătură, alții în mașină. Informatorul de scară nota „ascultă posturi dușmănoase”. Dosarul putea începe de la o antenă prea lungă sau de la o vorbă repetată a doua zi la coadă: „au zis ăia la Europa”. Scrisorile spre München plecau pe căi ocolite — turiști, diplomați, rudenii din Vest — sau nu plecau deloc, și atunci omul dicta mintea către microfon, sperând că cineva de acolo știe deja. Din anii ’60 redacția a cerut părerea ascultătorilor. Au venit mii de scrisori. O parte au fost citite în emisie. O parte au ajuns în dosarele Securității, care deschidea plicul înaintea destinatarului. #### Ce se auzea Buletinul de știri. „Actualitatea românească”, unde Emil Georgescu vorbea aspru despre cult, despre datorie, despre coadă. Editorialul directorului. Emisiunile de la Paris ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca — „Teze și antiteze”, cronica literară a unei țări căreia i se spunea acasă că totul e înfloritor. „Metronomul” lui Cornel Chiriac, cu muzică pe care discul de stat nu o scotea; Chiriac a fost înjunghiat la München, în martie 1975. Interviuri cu Goma, cu Doina Cornea, cu oameni ieșiți din țară. Fragmente din cărți interzise. După 1987, bucăți din „Orizonturi roșii” ale lui Pacepa, anunțate de Vlad Georgescu în ciuda amenințării. Vocea era limba de acasă, fără lozincă. Asta o făcea mai greu de suportat decât un post în engleză. Ceaușescu a vorbit, în ședințe, despre „dușmanul de la microfon”. Securitatea a deschis acțiuni cu nume de cod pe oameni și pe redacție. #### Cine vorbea Noël Bernard a condus secția de două ori, ultima oară din 1965 până în 1981. Avea 30 de ani când a luat întâia oară postul. A murit la 55 de ani, în 23 decembrie 1981, de un cancer pulmonar venit repede. În arhivele de Interne a rămas o notă din 1980 „în legătură cu compromiterea și lichidarea lui Noel Bernard”. Pacepa a scris mai târziu despre iradiere. Proba penală definitivă n-a venit. Succesorul, Mihai Cismărescu, zis la microfon Radu Gorun, s-a stins la fel, în scurt timp. Vlad Georgescu, istoric ieșit din țară după arestul din 1977, a luat conducerea în 1983. Securitatea i-a zis „Bastardul”. A murit în noiembrie 1988, la 51 de ani, de o tumoare pe creier. Cu un an înainte primise vestea că nu mai are un an de trăit dacă citește din Pacepa. A citit. Monica Lovinescu a fost bătută în 18 noiembrie 1977, în curtea casei din Paris, de oameni tocmiți de București. A stat în comă cinci zile. S-a întors la microfon și a spus ce i s-a întâmplat. Mama ei murise în temniță, după ce Securitatea o legase de scrisorile fiicei. Emil Georgescu, vocea „Actualității”, a fost înjunghiat de zeci de ori, în 28 iulie 1981, la garajul din München. A trăit. A murit în 1985, tot de cancer. Atacatorii, doi francezi, fuseseră pregătiți, după mărturii din fostul aparat, de unități din București. În 21 februarie 1981, o bombă de peste zece kilograme a explodat la sediul din München. Au fost răniți angajați și oameni de pe stradă. Cercetările ulterioare, inclusiv din arhive est-germane, au legat atentatul de gruparea lui Carlos și de o comandă românească. În același an și în anii următori au plecat spre exil pachete-capcană: către Paul Goma, Nicolae Penescu, Șerban Orescu. Unele n-au explodat. Altele au fost prinse de poliția din Vest. Alături de directori au stat crainici, traducători, oameni cu nume de microfon: Doina Alexandru, Nestor Rateș, Emil Hurezeanu mai târziu, o redacție întreagă care citea presa de la București pe dos și vorbea către o țară care nu avea dreptul să răspundă în direct. #### Bruiajul ca politică Bruiajul nu era un defect tehnic. Era o politică: să faci vestea de neînțeles, să obosești urechea, să transformi ascultarea într-o vină. Emițătoarele de bruiaj stăteau pe teritoriul țării. Frecvențele se mutau, bruiajul le urma. Seara, în blocurile de la Galați până la Timișoara, două zgomote se loveau: vorba de la München și pâcla de acasă. Cu toate astea, spre capătul anilor ’80, aproape toată țara știa cum sună postul. Lipsa de credință în ziarul de partid lăsase un gol. Europa îl umplea, tăiată de paraziți, dar întreagă ca sens: există altă socoteală a morților, a cozii, a decretului, a casei demolate. #### Ce a însemnat pentru stradă Greva din Valea Jiului, scrisorile lui Goma, Brașovul, Timișoara au ajuns în casă și prin acest microfon. Oamenii au aflat că nu sunt singuri în curtea minei sau în fața județenei. Partidul a aflat că tăcerea internă nu mai ține. De aceea s-a bătut, s-a pus bombă, s-a deschis dosar pe cine asculta. Postul nu a făcut revoluția. A ținut trează o țară care altfel ar fi aflat despre sine doar din Cântarea României. Când, în decembrie 1989, televiziunea de la București a fost luată, urechea era deja educată: știa deosebirea dintre comunicat și veste. O învățase, ani de zile, un crainic pe care statul îl numea dușman și pe care casa, cu degetul pe buton, îl ținea aproape, printre paraziți. ### Decrețeii. Decretul 770 URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/decreteii-decretul-770 La 1 octombrie 1966, Consiliul de Stat a publicat Decretul nr. 770. Articolul 1 spunea, fără ocol: întreruperea cursului sarcinii este interzisă. Excepțiile — viața mamei în pericol, boală gravă transmisibilă, invaliditate grea, femeia peste 45 de ani, patru copii deja în îngrijire, viol sau incest — treceau printr-o comisie. Contraceptivele moderne aproape nu existau în farmacie. Statul voia forță de muncă și o țară de 30 de milioane până la capătul veacului. Corpul femeii a devenit instrument de plan. Cu un an înainte, avortul la cerere fusese slobod. Natalitatea scăzuse, ca în alte țări europene. Ceaușescu, venit dintr-o casă cu zece copii, a întors legea. În 1967, numărul nașterilor aproape s-a dublat. Rata fertilității a sărit de la 1,9 la 3,7 copii pe femeie. Generația născută atunci a primit un nume de dosar și de stradă: decrețeii. Școlile au trecut pe trei schimburi. Maternitățile n-au mai încăput. Mortalitatea infantilă, deja grea, a urcat în unele locuri brusc — la Târgoviște, de pildă, de la 43 la aproape 73 la mie într-un an. Efectul de vârf n-a ținut. Până în 1973 fertilitatea s-a întors spre 2,4. Oamenii au găsit căi în afara comisiei. Avortul clandestin s-a făcut cu sondă, cu plante, cu lovituri, în bucătării și în cabinete de după program. Registrele au scris adesea „septicemie” sau „insuficiență renală”. Statisticile oficiale, pentru 1966–1989, au numărat 9.452 de femei moarte după întreruperi ilegale. Estimările care includ cazurile neraportate urcă spre 10.000–12.000 și peste. Mortalitatea maternă a ajuns cea mai ridicată din Europa. Între 1982 și 1988, numai pe datele publicate, 3.360 de mame au murit și au lăsat în urmă aproape 7.000 de copii. #### Controlul Comisia nu era singura ușă. La uzină și la CAP, femeile erau chemate la control ginecologic. Sarcina ascunsă era abatere. Cuplurile fără copii plăteau impozit. Mamele cu mulți prunci primeau titluri și alocații. Medicul care ajuta la o întrerupere ilegală risca pușcăria, la fel femeia. Frica a intrat în pat. Sexualitatea a devenit, pentru o generație, un calcul de risc. Decretul a fost ajustat: vârsta, numărul de copii cerut pentru excepție. Sensul a rămas. Până în 26 decembrie 1989, când actul a fost scos, statul a hotărât cine se naște. #### Copilul care nu încăpea acasă Nu toți nou-născuții au avut masă. Sărăcia anilor ’80, rația, frigul din bloc și sarcina nesolicitată au umplut leagănele. Legea nr. 3 din 1970 a ușurat lăsarea copilului în instituția statului. Mulți „orfani” aveau părinți în viață. La capătul regimului, în jur de 100.000 de copii stăteau în leagăne, case de copii și cămine-spital. În primele cinci ani după 770 s-au născut peste două milioane de prunci. O parte au ajuns, din prima lună, pe listă de instituție. Căminele-spital pentru copii cu handicap — Cighid și altele de același tip — au fost descoperite după 1989 ca locuri de foamete, de scutece neschimbate, de copii legați. Între 1967 și 1989 s-au născut aproape zece milioane de copii; 340.000 au murit înainte de un an. Demografii au vorbit de o pondere mare de prematuri și de malformații. Calitatea vieții nou-născutului nu intra în planul de 30 de milioane. #### Sângele din leagăn În a doua jumătate a anilor ’80, în orfelinate și în secții de pediatrie a circulat o practică: microtransfuzii și injecții cu ace refolosite, prost sterilizate, date copiilor slabi ca „întărire”. Virusul imunodeficienței a trecut din seringă în seringă. Regimul a tăgăduit boala. După 1989, testele au arătat mii de copii infectați. Estimările pentru 1986–1991 vorbesc de cel puțin 10.000. În 1990, România raporta la Organizația Mondială a Sănătății o parte uriașă din cazurile europene de copii cu SIDA. Jumătate și mai bine dintre cei depistați atunci veneau din instituții. Alții luaseră virusul în spital, din familie „normală”, cu aceeași ace. Cighid, leagănele din sud, Constanța, București — aceleași paturi, aceleași seringi. Copilul născut ca să umple statistica a umplut, în unele saloane, statistica morții. #### Ce a însemnat decretul A însemnat o generație înghesuită în bănci și apoi în șomajul anilor ’90. A însemnat mame operate în taină și mame îngropate sub alt diagnostic. A însemnat copii dați statului pentru că statul ceruse nașterea și nu dăduse pâinea. A însemnat un aparat sanitar care intra cu speculumul la serviciu și ieșea din salonul de avorturi cu un certificat mincinos. Politica de natalitate n-a fost un capitol aparte de medicină. A fost aceeași logică pe care o avea cotele la țară și dosarul la oraș: omul slujește cifra. De data aceasta cifra se scotea din uter. Decrețeii poartă în nume nu un an, ci o lege. Leagănele de după ei poartă restul: ce s-a făcut cu copiii pe care legea i-a silit să se nască și casa nu i-a putut ține. ### Cultul personalității URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/cultul-personalitatii După 1965, când a luat secretariatul general, Nicolae Ceaușescu a părut un conducător de colegiu. După Tezele din iulie 1971, aduse din China și din Coreea de Nord, chipul lui a umplut peretele. În 1974 s-a făcut președinte al republicii și a primit un sceptru. De atunci, în instituție, în școală, în uzină și pe stadion, nu se mai intra fără el. Alături, tot mai des, stătea Elena — „savant de renume mondial”, academician, doctor în chimie fără laborator care să-i poarte cu adevărat numele. Cultul n-a fost un adaos de propagandă. A fost regula de protocol a unui stat care își silea cetățenii să-l iubească în cor. #### Portretul În fiecare cancelarie, în fiecare clasă, deasupra catedrei sau lângă stema republicii, atârna fotografia. La un moment dat circula un semi-profil cu o singură ureche. A mers vorba că e „portretul într-o ureche”. S-a schimbat clişeul: trebuiau văzute amândouă. Televiziunea avea instrucțiuni: statura scundă să nu se vadă, clipitul și bâlbâiala să iasă la montaj, Elena să nu apară din profil. Un regizor care n-a tăiat destul a luat trei luni de interdicție. Fotografiile oficiale îi țineau pe amândoi în jurul vârstei de 45–50 de ani, ani de-a rândul. Scînteia deschidea pagina cu vizita de lucru. Titlurile spuneau „geniul Carpaților”, „cel mai iubit fiu al poporului”, „erou între eroi”, „ctitor”, „stea”, „titan”. Dan Ionescu, de la Europa Liberă, a strâns epitetele din versurile publicate acasă: demiurg, sfânt, Făt-Frumos, soare. Copiii le învățau pe de rost, odată cu „Partidul, Ceaușescu, România”. #### Cântarea României Festivalul național „Cântarea României” a fost lansat în 1976, dintr-o plenară a Comitetului Central. Trebuia să scoată „creație nouă” din uzină, din sat, din școală. În fapt, a fost o piramidă de spectacole care urca de la brigada artistică de întreprindere până la stadionul 23 August. La festivitatea finală, tribuna purta portretul, drapele roșii și tricolor. Făclia și chipul păzeau scena. Corurile cântau partidul, conducătorul și națiunea. Anii ’80 au umplut festivalul până la epuizare: aceleași lozinci, aceleași costume, același omagiu, în timp ce magazinele se goleau. Nu era doar cântec. Era prezența obligatorie. Absența de la Cântare se nota. Premiul se dădea celor care știuseră să pună strofa unde trebuie. #### Insigna, medalia, cravata Cultul avea metal. Insigna de pionier, de utecist, de activist. Insigna de congres, de vizită, de „an al partidului”. Ordinul Muncii, Steaua României socialiste, titlul de Erou al Muncii Socialiste — piesele se agățau pe piept la 1 Mai și la 23 August, sub portretul din lojă. Copiii primeau insignă și cravată roșie și recitau. Adultul care intra în aparat primea carnetul și, cu timpul, o decorație care spunea că slujise linia. La aniversări se băteau medalii comemorative cu profilul. Tablourile în ulei, covoarele cu cuplul, farfuriile de protocol, insignele de delegație — obiectele țineau loc de prezență când omul nu era în sală. Pentru un site de faleristică, acestea sunt piesele de cult: nu merite de război, ci semne că purtătorul stătea sub același chip. #### Protocolul Vizita de lucru avea ritual. Copiii cu buchete. Pâinea și sarea. Brigada în costum popular. Microfonul prea jos, apoi prea sus, ca statura să nu se vadă. Mulțimea adusă din întreprinderi, cu steaguri date de la sindicat. Scandarea „Ceaușescu și poporul”. Cine nu scanda destul intra în nota activistului. La congrese, aplauzele se măsurau. La tribuna Marii Adunări, sceptrul. În delegațiile externe, cadourile, titlurile, doctoratele Elenei aranjate prin ambasade. Acasă, gospodăria de partid livra hrana controlată; frica de otravă ținea și ea de protocol. Aniversarea din ianuarie umplea televiziunea zile în șir. Volumul de omagii, tipărit pe hârtie bună într-o țară fără hârtie igienică, stătea în vitrinele librăriilor. Școala începea adesea cu poezia despre conducător. Armata depunea jurământul sub același portret. #### Elena Cultul a fost de cuplu. Ea a primit academie, institute, ordine. Presa o numea mamă a națiunii și lumină a științei. Comisia de cadre știa că lucrările îi erau scrise de alții. Publicul de la uzină o vedea totuși pe scenă, lângă el, în haine de protocol, primind flori de la aceleași fetițe. După 1980, cele două chipuri au devenit inseparabile în fotografie. Cine lua un portret de pe perete lua, implicit, și-l pe al ei. #### Ce slujea Să nu rămână loc gol pe perete pentru alt nume. Să facă opoziția de neconceput: nu critici o linie, critici soarele din strofă. Să țină activistul ocupat cu organizarea corului, nu cu raftul gol. Cântarea României, insigna și portretul „cu două urechi” au fost aceeași instituție. Când, în 21 decembrie 1989, piața a fluierat, fluierătura a lovit întâi acest protocol: chipul care atârnase peste tot și care, deodată, n-a mai putut umple tăcerea. ### Biserica sub regim URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/biserica-sub-regim Regimul n-a lucrat doar cu celula de la Sighet. A lucrat cu decretul de cult, cu preotul turnător, cu buldozerul în pridvor și cu o „unire” ținută la Cluj fără episcopi. Credința a rămas legală dacă slujea linia. A devenit infracțiune când ținea de Roma, de o adunare în casă sau de un zid care stătea în calea bulevardului. #### Greco-catolicii. 1 decembrie 1948 Biserica Română Unită cu Roma număra, la capătul anilor ’40, în jur de 1,5–1,8 milioane de credincioși, mai ales în Transilvania, și aproape 1.700 de preoți. Avea mitropolie la Blaj și episcopii la Cluj, Oradea, Maramureș, Lugoj. Concordatul cu Vaticanul a fost rupt în 1948. Legea cultelor a tăiat eparhiile. În august, Comitetul Central a hotărât suprimarea. Modelul era cel sovietic, aplicat deja greco-catolicilor din Ucraina: o biserică cu capul la Roma nu putea rămâne. La 1 octombrie, un sinod de preoți convocat la Cluj a votat trecerea la Biserica Ortodoxă. Niciun episcop n-a fost acolo. Ioan Suciu i-a afurisit pe cei care iscăliseră. În parohii se strângeau semnături sub presiune. Pe 27 octombrie, Teohari Georgescu a cerut ridicarea ierarhilor. În noaptea de 28 spre 29 au fost luați Ioan Suciu, Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan. I-au dus la Interne, apoi la vila patriarhală de la Dragoslavele. Iustinian Marina i-a vizitat și le-a oferit scaune în ierarhia ortodoxă. Au refuzat. Au urmat Căldărușani, Văcărești, Sighet. Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 — ziua Unirii — a scos cultul în afara legii. Mitropolia, episcopiile, fundațiile, școlile, catedralele au încetat să existe ca instituție. Averea a trecut la stat și, în bună parte, la Biserica Ortodoxă. Aftenie a murit în 1950, după bătăi, la spitalul închisorii Văcărești. Frențiu, Suciu, alții s-au stins la Sighet sau în domiciliu. Hossu și Bălan au ieșit vii și au murit tot sub pază. Slujba a continuat în case, în pădure, cu preoți hirotoniți în taină. Patruzeci de ani biserica a trăit fără firmă. La 31 decembrie 1989 decretul a fost abrogat. Catedralele de la Blaj, Cluj, Lugoj, Oradea s-au întors greu. Mult din avut a rămas unde îl pusese 1948. #### Ortodocșii. Între altar și Departamentul Cultelor Biserica Ortodoxă n-a fost scoasă în afara legii. A fost ținută aproape. Patriarhul Iustinian Marina a acceptat un rol pe care arhivele îl arată dublu: a scos unii preoți din pușcărie și a slujit, totodată, scenariul unirii de la 1948. Departamentul Cultelor aproba hirotonirea, mutarea, pașaportul. Securitatea deschidea dosar pe predică, pe pelerinaj, pe vorba de la ușa altarului. O parte din cler a tăcut ca să țină biserica deschisă. O parte a rezistat și a luat ani. O parte a semnat angajament. CNSAS, pe recrutările din anii ’80, numără în jur de 4.200 de oameni de cult — din toate bisericile recunoscute — intrați în rețea. În ierarhia surselor, preoții stăteau imediat după dascăli. Oficiul de cadre al eparhiei și ofițerul de la județ lucrau adesea pe aceeași listă. Nu toți „preoții de Securitate” au turnat enoriași la predică. Unii au dat note despre colegi, despre vizite străine, despre cine vorbea de Europa Liberă după slujbă. Alții au refuzat și au plătit cu parohia de la țară sau cu interdicția de a sluji. Biserica a rămas plină duminica. Microfonul din strană n-a fost doar pentru ectenie. #### Celelalte culte Romano-catolicii, cu episcopi și ei ridicați în anii ’50, au ținut o ierarhie ciuntită. Reformații, baptiștii, penticostalii, adventiștii au trăit sub aprobare de adunare și sub ochi în sală. László Tőkés a scos, după 1989, liste de preoți reformați confirmați de CNSAS ca informatori — zeci de nume, cu conspirativ. La penticostali, dosarele arată pastori care dădeau notă săptămânal, plătiți sau doar ținuți în funcție. Martorii lui Iehova și alte grupări neînregistrate au luat pușcăria ca „uneltire”. Religia era permisă ca ritual. Nu era permisă ca societate autonomă. #### Demolarea lăcașului După 1977, sistematizarea a intrat și în naos. Între cutremur și 1989, în București au fost dărâmate 22 de biserici și mutate opt, împinse pe șine în spatele blocului, ca să nu mai taie perspectiva noii axe. Prima lovită după seism a fost Enei, în 1977. În iunie 1987 a căzut Sfânta Vineri-Herasca, ctitorie din vremea lui Matei Basarab. Parohul a slujit ultima vecernie pe 15; un om al ordinii i-a cerut să iasă că începe lucrarea. În 19, zidul nu mai era. Credincioșii au așternut mii de lumânări pe locul gol. Miliția n-a stins tot. Văcăreștii, cel mai mare ansamblu mănăstiresc al veacului al XVIII-lea, au fost rași în aceiași ani. Alte biserici au fost „fercate” între beton: se vedeau dacă știai să cauți curtea din spate. Patriarhia a protestat rar, în scrisori care nu au oprit utilajul. Arhiepiscopia a semnat, în unele cazuri, acordul de demolare. Lăcașul a murit de două ori: o dată ca instituție interzisă, la greco-catolici; o dată ca zid, la ortodocși, când planul urban avea nevoie de teren. #### Ce a rămas din înțelegere Statul ateu n-a golit bisericile. Le-a făcut slujbașe. A arestat ierarhul care ținea de un papă, a cumpărat sau a speriat preotul de parohie, a dărâmat turla care stătea pe traseul Casei Republicii. Enoriașul a continuat să aprindă lumânarea. Dosarul de pe predică și molozul de pe pronaos sunt partea pe care lumânarea nu o acoperă. Greco-catolicul a ieșit din ilegalitate în 1990 cu o biserică fără o parte din ziduri. Ortodoxul a ieșit cu zidurile în picioare și cu arhiva CNSAS pe umărul unor preoți. Amândouă situațiile țin de același deceniu de după 1948: religia era tolerată ca formă, nu ca putere care să stea în afara partidului. ### Minoritățile URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/minoritatile Regimul a vorbit despre națiuni conlocuitoare și despre internaționalism. În fapt, a tratat minoritățile ca problemă de graniță, de valută și de omogenitate. Germanul a fost urcat în 1945 în vagonul de marfă, apoi vândut Bonnului cu marca. Evreul a plecat spre Israel pe un canal negociat în dolari și în utilaje. Maghiarul a rămas, mai numeros, și a fost ținut cu regiune autonomă, apoi fără ea, cu școală tăiată și cu frica sistematizării. Nici una dintre aceste istorii nu e doar „emigrare”. Toate au un preț plătit de alt stat sau un an de lagăr plătit cu anii de viață. #### Germanii. Ianuarie 1945 La capătul războiului, în România trăiau în jur de 420.000 de etnici germani: sași în Ardeal, șvabi în Banat și în Sătmar, alții risipiți în Vechiul Regat. Convenția de armistițiu din septembrie 1944 obliga Bucureștiul față de Comisia Aliată de Control. În ianuarie 1945, ordinul sovietic a cerut „mobilizarea pentru muncă” a bărbaților germani între 17 și 45 de ani și a femeilor între 18 și 30, indiferent de cetățenie. Gravidele, mamele cu prunci sub un an și inapții erau, pe hârtie, exceptați. Pe teren, limitele de vârstă s-au încălcat. Ridicările au început la Satu Mare, încă de la 2–3 ianuarie, apoi s-au întins în Banat, în Țara Bârsei, la Brașov, în București — 8.500 de oameni într-o noapte, urcați în 64 de vagoane la Băneasa. Raportul primăriei din 1947 a înscris 70.148 de cetățeni români trimiși la muncă în URSS. Alte acte de jandarmerie vorbesc de 64.000 puși pe listă. Sașii luați au fost peste 30.000; șvabii bănățeni, în jur de 33.000. Destinația: Donbas, minele și uzinele din Ucraina, o parte Uralii. „Reconstrucția” a durat ani. Morții din lagăr, din boală, din foame și din accident sunt numărați diferit: între 3.000, în estimări joase, și 11.000, în cele care vorbesc de 15–20 la sută. În sate din Sătmar, listele de morți umplu pagini. Primii inapți s-au întors la capătul lui 1945. Până în 1948 au venit mai ales bolnavii. În jur de 40.000 au revenit în România. O parte au fost descărcați în Germania de Est. O parte n-au mai ajuns nicăieri pe listă de familie. În 1951, din fâșia de graniță a Banatului, mii de șvabi au luat și drumul Bărăganului, împreună cu sârbii și cu „chiaburii”. Casa din sat rămăsese, adesea, fără stăpân de două ori. #### Sașii și șvabii „cumpărați” Cine a scăpat lagărului și Bărăganului a trăit, după 1948, ca cetățean de mâna a doua: avere luată, școală germană ciuntită, dosar. Din 1962, Securitatea a ținut canalul cu RFG. Acordul n-a fost public. Bonnul plătea pe cap. La început, 5.000–6.000 de mărci de persoană. După 1970, grila s-a ridicat: 11.000 de mărci pentru un absolvent de facultate, 5.500 pentru student. Banii intrau în conturile statului, la datoria externă. Între 1962 și 1989 au plecat, pe această filieră, în jur de 230.000 de sași și șvabi. Familiile au depus cereri ani de-a rândul. Unele au fost ținute ca ostatici — un fiu plecat, părinții acasă, până se mai plătea un rând. Ceaușescu a vorbit, în cerc restrâns, despre petrol, germani și evrei ca mărfuri de export. Transilvania s-a golit de sate săsești. Casele au rămas, o vreme, cu ferestrele oarbe. Cimitirul a rămas cu nume nemțești. #### Evreii Recensământul din 1930 însemnase aproape 757.000 de evrei. Războiul, Transnistria, Nordul Transilvaniei și granițele mutate au lăsat, în 1956, 146.000. Emigrarea spre Palestina, apoi spre Israel, a început imediat după război, prin porturi și prin înțelegeri cu organizațiile sioniste: valută, instalații de foraj, utilaje, „cotețe de găini”, cum s-a spus pe culoare. Sub Dej au plecat peste 220.000. Anii de vârf au fost 1948–1951, apoi 1961–1964. Sub Ceaușescu canalul s-a făcut tarif. Radu Ioanid a numărat, pe o perioadă, 40.577 de evrei vânduți Israelului pentru 112 milioane de dolari — 2.500, apoi 3.300 de dolari pe cap. Alte estimări vorbesc de 4.000–6.000 de dolari pentru medici și ingineri. Rabinul Moses Rosen a ținut, din interior, un echilibru greu: comunitatea slăbea numeric, sinagoga rămânea deschisă, dosarul de „naționalism burghez” și de „cosmopolitism” stătea pe masă. La recensământul de după 1989 au mai rămas câteva mii. N-a existat o lege de alungare. A existat un preț și o viză ținută până se plătea. #### Maghiarii Maghiarii n-au fost vânduți în masă. Au rămas cea mai mare minoritate, concentrată în Transilvania. În 1952 li s-a dat o Regiune Autonomă Maghiară, cu centrul la Târgu Mureș — autonomie pe hârtie, sub partid. După 1956, anii Budapestei, au venit arestări, epurări în învățământ, frica de „naționalism”. În 1968 regiunea a dispărut în noua împărțire județeană. Anii ’80 au strâns șurubul altfel: orele de maghiară tăiate, afișul bilingv socotit abatere, sistematizarea satelor citită la Cluj și la Odorhei ca amenințare de asimilare. Pastorul Tőkés, la Timișoara, a fost un caz reformat maghiar înainte de a fi scânteia din decembrie. Emigrarea spre Ungaria a existat, mai ales pe filiera „reîntregirii”, dar n-a atins cifra sașilor. Comunitatea a rămas, a pierdut oameni, n-a fost lichidată ca prezență pe hartă. După 1989, o parte din cei plecați în anii grei au fost chemați înapoi. Satul mixat își numără și astăzi casele după limba din curte. #### Ce au avut în comun Statul a tratat etnia ca resursă sau ca risc. Germanul apt a fost mână de lucru pentru Donbas, apoi valută pentru Bonn. Evreul a fost valută pentru Ierusalim și pentru datoria externă. Maghiarul a fost problemă de control asupra Transilvaniei. Deportarea din 1945 n-a cerut consimțământ. Emigrarea de după 1960 a cerut bani de la alt guvern. În ambele cazuri, familia de acasă a rămas gaj. Cimitirele săsești, sinagogile goale și școlile maghiare ținute cu dinții sunt restul acestei politici: nu un capitol de „drepturi ale naționalităților” din Constituție, ci socoteala unui regim care a știut să încaseze pe cap de om și să tacă despre vagonul din ianuarie. ### Despre site URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/despre-site **Bun venit pe www.muzeulrevolutiei.ro !** Acest site este un catalog digital dedicat memoriei Revoluției Române din Decembrie 1989, văzută prin prisma faleristicii și a obiectelor care au marcat acele zile și anii care au urmat. #### De ce există acest site? Revoluția din 1989 a fost un moment de cotitură în istoria României. În afară de amintiri, mărturii și documente oficiale, există o întreagă lume de obiecte care au însoțit, comemorat și simbolizat acele evenimente: ordine, medalii, titluri, plachete, insigne, timbre, monede, ziare din acele zile, discuri, fotografii și documente. Site-ul adună și organizează aceste piese într-un loc accesibil, pentru a le păstra vizibile și pentru a oferi o imagine cât mai completă asupra modului în care Revoluția a fost recunoscută, celebrată și rememorată – atât oficial, cât și neoficial, în toată țara. #### Ce vei găsi aici? O colecție de sute de piese, grupate pe categorii: - **Ordine** – Ordinul „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989” - **Medalii** și **Titluri** (Erou-martir, Luptător pentru victoria Revoluției, Participant direct) - **Plachete** aniversare (5, 10, 15, 20, 25, 30 de ani) din diverse localități - **Insigne** (asociații de revoluționari, „Părinte de Erou Martir” etc.) - **Filatelie** – timbre și emisiuni dedicate Revoluției - **Numismatică** – monede comemorative - **Ziare** din zilele Revoluției și de imediat după - **Vinyluri** („Din cântecele golanilor”, „Timișoara” etc.) - **Documente** (inclusiv hârtiile citite la Televiziune pe 22 decembrie 1989) - **Fotografii** din acele zile - **Diverse** (fanioane, brelocuri, legitimații, medalioane, artizanate, o revistă editată de Uniunea Studenților în timpul mineriadei, și alte obiecte) Fiecare piesă este prezentată cu fotografii și, acolo unde există, cu informații despre contextul ei. #### Cum se utilizează site-ul Poți naviga ușor cu click printre categorii și piese, poți folosi căutarea sau filtrele pentru a găsi piese după tip, localitate sau alte criterii. Fiecare obiect are o pagină dedicată cu imagini detaliate pe care le poți mări. Dacă ai de vânzare medalii, plachete, insigne, ziare, documente, certificate, brevete sau alte obiecte legate de Revoluția din 1989, sau dacă ai informații despre piese, te rog să mă contactezi la adresa de e-mail **calin.miclaus@gmail.com**. Explorează liber. Fie că ești pasionat de faleristică, de istorie recentă sau pur și simplu vrei să vezi cum a fost materializată memoria Revoluției, aici ai o colecție care crește și se actualizează. Bine ai venit. ### Contact URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/pagina/contact Dacă aveți de vânzare medalii, plachete, insigne, ziare, documente, certificate, brevete sau alte obiecte legate de Revoluția din 1989, sau dacă aveți informații despre piese, vă rog să mă contactați la adresa de e-mail calin.miclaus@gmail.com. ## Categorii - [Ordine](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ordine): Categorie care cuprinde singurul ordin oficial al Revoluției din decembrie 1989, Ordinul Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Fă click pe piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii): Include titlurile onorifice și medaliile emise în contextul Revoluției și al comemorărilor ulterioare. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/medalii) - [Titluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri) - [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete): Plachete comemorative cu motive legate de evenimentele din decembrie 1989, eroi sau aniversări ale Revoluției. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne): Insigne și ecusoane ale organizațiilor, partidelor, asociațiilor de revoluționari sau emise cu ocazia diverselor comemorări locale și naționale. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse): Obiecte variate care nu se încadrează strict în celelalte categorii principale, dar care sunt legate de Revoluție sau de memoria acesteia. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie): Materiale filatelice: colițe, întreguri poștale, timbre și piese de maximafilie dedicate Revoluției, eroilor și aniversărilor acesteia. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica): Monede și piese numismatice emise în legătură cu Revoluția din 1989 sau cu comemorările ei. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare): Ziare și publicații periodice apărute în zilele Revoluției sau imediat după aceasta, care documentează evenimentele din decembrie 1989. Toate piesele sunt scanate la rezoluție bună, pot fi citite integral Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri): Discuri de vinil cu înregistrări muzicale sau sonore legate de perioada Revoluției. Unele piese au link către youtube unde îl poți asculta integral. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente): Documente istorice sau oficiale referitoare la Revoluția din decembrie 1989 și la consecințele ei. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii): Fotografii care surprind momente, persoane sau locuri asociate Revoluției Române din 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video): nregistrări video ale evenimentelor, discursurilor sau comemorărilor legate de Revoluție. ## Etichete - [Baretă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bareta) - [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn) - [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd) - [PRM](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prm) - [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova) - [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc) - [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti) - [Dolj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/dolj) - [Lupeni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lupeni) - [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis) - [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti) - [Caraș Severin](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/caras-severin) - [Lugoj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lugoj) - [Deva](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/deva) - [Cluj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cluj) - [Bârlad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/barlad) - [Dolj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/dolj) - [Târgu Jiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targu-jiu) - [Târgoviște](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targoviste) - [Bacău](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bacau) - [Gorj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/gorj) - [Târgu Mureș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targu-mures) - [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov) - [Botoșani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/botosani) - [Hunedoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/hunedoara) - [Județul Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-arad) - [Brăila](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/braila) - [Buzău](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/buzau) - [Județul Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-brasov) - [PNL](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pnl) - [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste) - [Reșița](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/resita) - [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii): Legitimații și carnete de membru ale diverselor asociații sau organizații de revoluționari sau ale partidelor politice postrevoluționare. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere): Obiecte din colecție care beneficiază de o descriere detaliată. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice): Insigne, legitimații și alte obiecte ale asociațiilor de revoluționari, victime, foști deținuți politici sau alte organizații civice. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice): Piese emise sau folosite de autorități publice, consilii județene sau alte instituții în contextul Revoluției. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint) - [Probe](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/probe): Probe sau exemplare de încercare ale unor piese din colecție. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an): Obiecte emise sau create cu ocazia primei aniversări a Revoluției din decembrie 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani): Piese comemorative dedicate împlinirii a doi ani de la Revoluție. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [3 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/3-ani): Obiecte legate de a treia aniversare a evenimentelor din decembrie 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [4 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/4-ani): Piese care marchează patru ani de la Revoluție. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani): Obiecte comemorative ale celei de-a cincea aniversări a Revoluției. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani): Piese emise cu ocazia împlinirii a zece ani de la Revoluția din 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [15 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/15-ani): Obiecte dedicate celei de-a 15-a aniversări a Revoluției. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani): Piese comemorative ale împlinirii a 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani): Obiecte legate de aniversarea a 25 de ani de la căderea regimului comunist. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani): Piese care marchează 30 de ani de la Revoluția Română. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Sibiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/sibiu): Obiecte legate de evenimentele sau comemorările din Sibiu. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie) - [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ): Piese cu caracter general comemorativ, dedicate memoriei Revoluției și eroilor acesteia. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide): Insigne și alte piese ale partidelor politice formate sau active în perioada Revoluției. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad): Obiecte și piese legate de evenimentele din Arad sau emise de organizații și autorități din acest oraș. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni): Piese emise de unitatea militară 01922 Boteni. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar) - [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede): Monede și piese numismatice dedicate Revoluției sau aniversărilor ei. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre): Timbre dedicate Revoluției din decembrie 1989. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi) - [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale) - [Fanioane](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fanioane): Fanioane sau steaguri mici asociate organizațiilor sau evenimentelor legate de Revoluție. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada): Obiecte legate de mineriada din iunie 1990 și de victimele acestora. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. - [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara): Obiecte legate de Timișoara, orașul în care a izbucnit Revoluția. Fă click pe o piesă pentru a vedea descrierea ei și imaginile suplimentare. ## Piese (304) ### 1989 - Decembrie roşu: Revoluția pe hârtia albastră (documentar TVR) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/1989-decembrie-rosu-revolutia-pe-hartia-albastra - Cod: Vi.1.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=uyVOW9QsGz0&pp=ygUMMjIgZGVjZW1icmll ### 21 Decembrie 1989: Penultimul discurs a lui Ceaușescu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/21-decembrie-1989-penultimul-discurs-a-lui-ceausescu - Cod: Vi.2.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=geo2V9p6u88&pp=ygUZdWx0aW11bCBkaXNjdXJzIGNlYXVzZXNjdQ%3D%3D ### 22 Decembrie 1989: Ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/22-decembrie-1989-ultimul-discurs-al-lui-nicolae-ceausescu - Cod: Vi.3.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=wWIbCtz_Xwk&pp=ygUZdWx0aW11bCBkaXNjdXJzIGNlYXVzZXNjdQ%3D%3D ### 22 Decembrie 89: Arad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/22-decembrie-89-arad - Cod: Vi.5.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=rIzIxOfNF00&pp=ygUPcmV2b2x1yJtpZSBhcmFk ### 22.12.1989 Arad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/22121989-arad - Cod: Vi.9.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=H9wlFYGYttY&t=309s&pp=ygUOcmV2b2x1dGllIGFyYWQ%3D ### Afișul electoral Votați PNȚ Creștin și Democrat - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/afisul-electoral-votati-pnt-crestin-si-democrat - Cod: Do.2.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.2.democratie.0.1_0.jpg ### Afișul electoral Votați PSDR - Partidul Social Democrat Român - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/afisul-electoral-votati-psdr-partidul-social-democrat-roman - Cod: Do.3.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.3.democratie.0.1_0.jpg ### Arad 1989. december 23. romániai forradalom - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-1989-december-23-romniai-forradalom - Cod: Vi.8.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=wkdUpcfVOAw&pp=ygUOcmV2b2x1dGllIGFyYWQ%3D ### Arad CAPTURA. asazisul terorist din Micalaca, dec. 1989. - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-captura-asazisul-terorist-din-micalaca-dec-1989 - Cod: Vi.10.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=d_TeIoz-7qw&pp=ygUOcmV2b2x1dGllIGFyYWQ%3D ### Arad, 12.01.1990, Zi de doliu (3 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-12011990-zi-de-doliu-3-imagini - Cod: Fo.2.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_2_democra_ie_0_1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_2_democra_ie_0_1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_2_democra_ie_0_1_2.png fotograf: Szocs Ion ### Arad, 21-24.12.1989 (41 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-21-24121989-41-imagini - Cod: Fo.9.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_3.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_4.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_5.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_6.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_7.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_8.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_9.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_10.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_11.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_12.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_13.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_14.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_15.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_16.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_17.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_18.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_19.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_20.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_21.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_34.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_22.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_23.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_24.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_25.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_26.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_27.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_28.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_29.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_30.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_31.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_32.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_33.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_35.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_36.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_37.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_38.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_39.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.9.democratie.0.1_40.png fotografi: Kurucz Matei, Onoriu Felea, Ungur Petru, Siska-Szabo Zoltan, Jireghie Angela, Szucs D, Miklo Nandor, Nis. P. Ladislau, Anton Knapp, Suciu Viorel., Szocs Ion, Szekely Petru, (necunoscuți) ### Arad, 22.12.1989 (27 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-22121989-27-imagini - Cod: Fo.4.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_7.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_8.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_9.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_10.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_11.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_12.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_13.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_14.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_15.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_16.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_17.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_18.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_19.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_20.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_21.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_22.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_23.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_24.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_25.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.4.democratie.0.1_26.jpg fotograf: Sdira Ionel ### Arad, 28.01.1990, Zi de doliu (2 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-28011990-zi-de-doliu-2-imagini - Cod: Fo.1.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_1_democra_ie_0_1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_1_democra_ie_0_1_1.png fotograf: Jireghie Virgiliu ### Arad, primăvara 1990, miting Iliescu (4 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/arad-primavara-1990-miting-iliescu-4-imagini - Cod: Fo.8.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.8.democratie.0.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.8.democratie.0.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.8.democratie.0.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.8.democratie.0.1_3.png fotografi: Ungur Petru, Virgiliu Jireghie ### Brelocul 16-22 Decembrie 1989 Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/brelocul-16-22-decembrie-1989-timisoara - Cod: PD.6.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_6_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_6_diverse_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_6_diverse_0_1_2.jpg Dimensiune (parte metalică): 32x32mm Dimensiune (totală): 62x42mm ### București, 13.06.1990, Mineriada (3 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/bucuresti-13061990-mineriada-3-imagini - Cod: Fo.6.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.6.democratie.0.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.6.democratie.0.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.6.democratie.0.1_2.png fotografi Pascal Ilie Virgil, Felix Goldstein, Victor Roncea ### Campanie electorală, primăvara 1990 (2 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/campanie-electorala-primavara-1990-2-imagini - Cod: Fo.7.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.7.democratie.0.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.7.democratie.0.1_1.png fotograf: Virgiliu Jireghie ### Cocarda Asociația revoluționară 22-25 Decembrie 1989 Botoșani, Aniversare 1989-2014, 25 ani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/cocarda-asociatia-revolutionara-22-25-decembrie-1989-botosani-aniversare-1989-2014-25-ani - Cod: PD.23.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md), [Botoșani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/botosani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_23_diverse_0_1_0.jpg Diametru: 55mm ### Colița 1990 - Revoluția populară din România - solidaritatea lumii cu România - 5+2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/colita-1990-revolutia-populara-din-romania-solidaritatea-lumii-cu-romania-52-lei - Cod: Fi.1.LP1243.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1243_0_1_0.jpg ### Colița 2014 - 25 de ani de la căderea regimului comunist - 8.10 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/colita-2014-25-de-ani-de-la-caderea-regimului-comunist-810-lei - Cod: Fi.2.LP2048A.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_2_LP2048A_0_1_0.jpg ### Cravata Federația revoluției din România - decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/cravata-federatia-revolutiei-din-romania-decembrie-1989 - Cod: PD.4.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_4_diverse_0_1_0.jpg ### Desfăcător Victoria 16-22 decembrie, Timișoara (argintiu) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/desfacator-victoria-16-22-decembrie-timisoara-argintiu - Cod: PD.20.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_20_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_20_diverse_0_1_1.jpg Greutate: 71g ### Desfăcător Victoria 16-22 decembrie, Timișoara (auriu) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/desfacator-victoria-16-22-decembrie-timisoara-auriu - Cod: PD.17.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_17_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_17_diverse_0_1_1.jpg Greutate: 73g ### Dosar România: Revoluţia de la Sibiu din decembrie 1989 (@TVR1) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/dosar-romania-revolutia-de-la-sibiu-din-decembrie-1989-tvr1 - Cod: Vi.6.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Sibiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/sibiu.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=LhmbKy_IUYQ&pp=ygUPcmV2b2x1dGllIHNpYml1 ### Fanionul 22 XII 1989 - România, 1Amsat, Amsa, Constanța - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/fanionul-22-xii-1989-romania-1amsat-amsa-constanta - Cod: PD.22.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Fanioane](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fanioane.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_22_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_22_diverse_0_1_1.jpg Dimensiune: 160x220x220mm ### Fanionul Frontul Salvării Naționale - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/fanionul-frontul-salvarii-nationale - Cod: PD.27.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Fanioane](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fanioane.md), [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.27.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.27.democratie.0.1_1.jpg ### Fanionul Frontul Salvării Naționale, FSN, 22-XII-1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/fanionul-frontul-salvarii-nationale-fsn-22-xii-1989 - Cod: PD.8.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Fanioane](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fanioane.md), [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_8_diverse_0_1_0.jpg Dimensiune: 135x210x210mm ### Fanionul România 22 Decembrie 89, Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/fanionul-romania-22-decembrie-89-victorie - Cod: PD.9.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Fanioane](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fanioane.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_9_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_9_diverse_0_1_1.jpg Dimensiune: 130x185x70x70x185mm ### Hârtii Studioul 4 - 22.12.1989, hârtiile citite la televiziune, hârtii mari de mână (44 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/hartii-studioul-4-22121989-hartiile-citite-la-televiziune-hartii-mari-de-mana-44-imagini - Cod: Do.1.democrație.2.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_3.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_4.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_5.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_6.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_7.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_8.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_9.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_10.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_11.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_12.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_13.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_14.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_15.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_16.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_17.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_18.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_19.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_20.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_21.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_22.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_23.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_24.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_25.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_26.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_27.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_28.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_29.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_30.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_31.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_32.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_33.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_34.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_35.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_36.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_37.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_38.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_39.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_40.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_41.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_42.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.2.1_43.png Aceste hârtii au fost citite de către Teodor Brateș și de către ceilalți crainici în studioul 4 al Televiziunii Române în zilele de 22-23 decembrie 1989. ### Hârtii Studioul 4 - 22.12.1989, hârtiile citite la televiziune, hârtiuțe de mână (28 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/hartii-studioul-4-22121989-hartiile-citite-la-televiziune-hartiute-de-mana-28-imagini - Cod: Do.1.democrație.1.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_3.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_4.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_5.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_6.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_7.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_8.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_9.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_10.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_11.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_12.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_13.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_14.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_15.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_16.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_17.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_18.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_19.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_20.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_21.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_22.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_23.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_24.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_25.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_26.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.1.1_27.png Aceste hârtii au fost citite de către Teodor Brateș și de către ceilalți crainici în studioul 4 al Televiziunii Române în zilele de 22-23 decembrie 1989. ### Hârtii Studioul 4 - 22.12.1989, hârtiile citite la televiziune, scrise la mașină (38 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/hartii-studioul-4-22121989-hartiile-citite-la-televiziune-scrise-la-masina-38-imagini - Cod: Do.1.democrație.3.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_3.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_4.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_5.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_6.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_7.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_8.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_9.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_10.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_11.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_12.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_13.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_14.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_15.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_16.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_17.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_18.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_19.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_20.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_21.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_22.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_23.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_24.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_25.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_26.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_27.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_28.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_29.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_30.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_31.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_32.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_33.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_34.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_35.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_36.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.1.democratie.3.1_37.png Aceste hârtii au fost citite de către Teodor Brateș și de către ceilalți crainici în studioul 4 al Televiziunii Române în zilele de 22-23 decembrie 1989. ### Insigna 10 ani de la mineriada din iunie 1990, Piața Universității 15 iunie 2000 - Asociația victimelor mineriadelor din România 1990 - 1991 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-10-ani-de-la-mineriada-din-iunie-1990-piata-universitatii-15-iunie-2000-asociatia-victimelor-mineriadelor-din-romania-1990-1991 - Cod: IR.61.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_61_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 75mm ### Insigna 16-22 decembrie, 1989-1992 Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-16-22-decembrie-1989-1992-timisoara - Cod: IR.27.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [3 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/3-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_27_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_27_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_27_democra_ie_0_1_2.jpg **Emitent:** Timişoara **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** cupru emailat la cald **Descriere:** Insignă triunghiulară, cu vârful în jos. **Avers:** în centrul unui cerc se află drapelul tricolor pe care este gravată silueta Operei din Timişoara. Sus – inscripția **16–22 DECEMBRIE**, iar jos **1989–1992 TIMIŞOARA**. Cercul este înconjurat de raze solare. **Revers:** prindere tip agrafă. Dimensiune: 35x32mm ### Insigna 5 ani de la victoria revoluției române 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-5-ani-de-la-victoria-revolutiei-romane-1989 - Cod: IR.2.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_2_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_2_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Guvernul României **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac emailat la rece **Descriere:** Insignă circulară. **Avers:** stema României este suprapusă peste o panglică tricoloră dispusă oblic, cu capetele ridicate. În partea superioară, inscripția circulară **FEDERALA NAŢIONALĂ A REVOLUŢIONARILOR DIN ROMÂNIA**. **Revers:** prindere tip agrafă. HOTĂRÎRE Nr. 857 din 2 decembrie 1994 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 344 din 12 decembrie 1994 Guvernul României hotărăşte: Articolul 1 (1) Se aprobă suplimentarea bugetului, pe anul 1994, al Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989, capitolul "Cheltuieli pentru organele autorităţii executive", cu suma de 200 milioane lei din rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru organizarea manifestărilor prilejuite de comemorarea a 5 ani de la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989. (2) Din suma alocata se acordă şi cadouri de Craciun pentru copii urmaşi ai eroilor-martiri şi ai luptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, în vârsta de până la 16 ani, în limita a 10.000 lei pentru fiecare copil. (3) În limita sumei de 25 milioane lei se pot suporta cheltuieli de transport, cazare şi masa pentru revolutionarii care participa la Marsul Recunostintei. Articolul 2 Se instituie placheta omagiala, diploma de onoare şi insigna "5 ani de la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi placheta şi diploma pentru oraşele-martir: Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Braşov şi Cluj-Napoca. Diametru: 27mm ### Insigna Arad '89 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-arad-89 - Cod: IR.59.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_59_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 25x12mm ### Insigna Asociația Foștilor Deținuți Politici - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-asociatia-fostilor-detinuti-politici - Cod: IR.10.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_10_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 20x15mm ### Insigna Asociația luptătorilor răniți, invalizi și celor decedați - Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-asociatia-luptatorilor-raniti-invalizi-si-celor-decedati-decembrie-1989 - Cod: IR.40.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_40_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Asociaţia Luptătorilor Răniţi, Invalizi şi Urmaşii celor Decedaţi **Executant:** Monetăria Statului **Material:** aluminiu emailat la rece **Descriere:** **Avers:** un rănit căzut la pământ, apărat de drapelul tricolor desfășurat în spatele său. Pe margine, inscripția **ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR RĂNIŢI, INVALIZI ŞI URMAŞII CELOR DECEDAŢI – DEC. 1989**. **Revers:** prindere tip agrafă. Diametru: 30mm ### Insigna Boteni 22 Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-boteni-22-decembrie-1989 - Cod: IR.33.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_33_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni și U.M. 01901 Boteni **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** tombac emailat la cald **Descriere:** Insignă rotundă. **Avers:** în plan central, o mână ridicată în semnul „V” al Victoriei și un porumbel cu aripile deschise. În partea inferioară, într-o casetă, textul **BOTENI – 22 Dec. 1989**, iar în partea superioară o bandă tricoloră cu inscripția **ROMÂNIA**. Pe lateral, două cununi de lauri. **Revers:** prindere tip agrafă. Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Diametru: 32mm ### Insigna Boteni 22 Decembrie 1989 (model 2) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-boteni-22-decembrie-1989-model-2 - Cod: IR.35.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_35_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni și U.M. 01901 Boteni **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** tombac emailat la cald **Descriere:** Insignă triunghiulară cu vârful în jos. **Avers:** în stânga o cunună de lauri cu inscripția **22 Dec. 1989**, în dreapta o aripă – simbol al triumfului. Între ele, vertical, textul **BOTENI**, pe fundalul tricolorului desfășurat. **Revers:** sistem de prindere tip agrafă. Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Dimensiune: 35x32mm ### Insigna Boteni 22 Decembrie 1989 (model 3) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-boteni-22-decembrie-1989-model-3 - Cod: IR.36.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_36_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni și U.M. 01901 Boteni **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** înălțime – 45 mm; lățime – 31 mm; greutate – 19 g; material – tombac emailat la cald **Descriere:** Insigna are formă de scut. **Avers:** în centrul compoziției este redat un militar parașutist, iar în dreapta un elicopter – simbol al forțelor participante la Revoluție. În partea stângă se află litera **V**, simbolizând victoria, iar în dreapta un vultur – semn al curajului. În partea inferioară se află o cunună de lauri legată la mijloc, peste care este plasată o eșarfă tricoloră cu textul **BOTENI – ROMÂNIA – 22 dec. 1989**. **Revers:** sistem de prindere tip agrafă. Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Dimensiune: 43x30mm ### Insigna Boteni 22 Decembrie 1989 (model 4) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-boteni-22-decembrie-1989-model-4 - Cod: IR.37.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_37_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni și U.M. 01901 Boteni **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** tombac emailat la cald **Descriere:** Insigna este în formă de scut. **Avers:** un porumbel în zbor, simbol al păcii, se așază pe litera **V** de la victorie. În partea inferioară, o eșarfă tricoloră poartă inscripția **BOTENI – 22 DECEMBRIE 1989**, iar pe lateral se află două cununi de lauri. În partea inferioară centrală este reprezentată o parașută, iar în dreapta un elicopter – armele unităților participante. **Revers:** prindere tip agrafă. Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Dimensiune: 40x37mm ### Insigna București 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-bucuresti-22121989 - Cod: IR.21.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_21_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune:37x20mm ### Insigna Consiliul Județean FSN Arad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-consiliul-judetean-fsn-arad - Cod: IR.29.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [Județul Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-arad.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_29_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_29_democra_ie_0_1_1.jpg Dimensiune: 30x24mm ### Insigna Consiliul Județean FSN Arad (model 2) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-consiliul-judetean-fsn-arad-model-2 - Cod: IR.31.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [Județul Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-arad.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_31_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_31_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 29mm ### Insigna Consiliul Județean FSN Arad (model 3) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-consiliul-judetean-fsn-arad-model-3 - Cod: IR.53.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [Județul Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-arad.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_53_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_53_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 30mm ### Insigna DA Constituția 8 dec. 1991 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-da-constitutia-8-dec-1991 - Cod: IR.45.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_45_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 24mm ### Insigna FDSN - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fdsn - Cod: IR.7.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_7_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 25x25mm ### Insigna FSN - Libertate 22 decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-libertate-22-decembrie-1989 - Cod: IR.9.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_9_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Frontul Salvării Naţionale **Executant:** Monetăria Statului **Material:** aluminiu emailat la rece **Descriere:** **Avers:** drapelul României desfășurat spre dreapta, sub care se află inscripția **LIBERTATE**, iar în partea de jos **22 DECEMBRIE 1989**. Deasupra: **FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE**. A existat și o variantă pe fond albastru. **Revers:** prindere tip agrafă. Diametru: 30mm ### Insigna FSN - trei trandafiri - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-trei-trandafiri - Cod: IR.8.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_8_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna FSN - un trandafir - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-un-trandafir - Cod: IR.6.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_6_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 19mm ### Insigna FSN - un trandafir (model 2) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-un-trandafir-model-2 - Cod: IR.64.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.64.democratie.0.1_0.jpg Dimensiune: 22x15mm ### Insigna FSN - un trandafir (model 3) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-un-trandafir-model-3 - Cod: IR.65.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.65.democratie.0.1_0.jpg Dimensiune: 15x13mm ### Insigna FSN România (plastic) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fsn-romania-plastic - Cod: IR.58.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_58_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 38mm ### Insigna Federala națională a revoluționarilor din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-federala-nationala-a-revolutionarilor-din-romania - Cod: IR.18.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_18_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Federala Naţională a Revoluţionarilor din România **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac emailat la rece **Descriere:** Insignă circulară. **Avers:** stema României este suprapusă peste o panglică tricoloră dispusă oblic, cu capetele ridicate. În partea superioară, inscripția circulară **FEDERALA NAŢIONALĂ A REVOLUŢIONARILOR DIN ROMÂNIA**. **Revers:** prindere tip agrafă. Diametru: 27mm ### Insigna Frontul Democrat Român - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-frontul-democrat-roman - Cod: IR.17.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_17_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 22mm ### Insigna Frontul Salvării Naționale (galben) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-frontul-salvarii-nationale-galben - Cod: IR.47.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_47_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_47_democra_ie_0_1_1.jpg Dimensiune: 25x18mm ### Insigna Frontul Salvării Naționale (verde) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-frontul-salvarii-nationale-verde - Cod: IR.46.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_46_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_46_democra_ie_0_1_1.jpg Dimensiune: 25x19mm ### Insigna Fundația Revoluției din România - Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-fundatia-revolutiei-din-romania-decembrie-1989 - Cod: IR.41.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_41_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 22mm ### Insigna Libertate, Democrație, Demnitate - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-libertate-democratie-demnitate - Cod: IR.20.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_20_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune:37x20mm ### Insigna Lugoj - al doilea oraș liber de comunism din România - 20 decembrie 1989 - 20 decembrie 1999 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-lugoj-al-doilea-oras-liber-de-comunism-din-romania-20-decembrie-1989-20-decembrie-1999 - Cod: IR.60.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md), [Lugoj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lugoj.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_60_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 42x30mm ### Insigna Lupeni 1977-1997, 20 de ani de la prima mișcare anticomunistă a minerilor din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-lupeni-1977-1997-20-de-ani-de-la-prima-miscare-anticomunista-a-minerilor-din-romania - Cod: IR.63.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md), [Lupeni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lupeni.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.63.democratie.0.1_0.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Greva_minerilor_din_Valea_Jiului_din_1977 Diametru: 30mm ### Insigna Omagiu - Revoluția română - decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-omagiu-revolutia-romana-decembrie-1989 - Cod: IR.52.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_52_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 28x32mm ### Insigna PNL - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-pnl - Cod: IR.28.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNL](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pnl.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_28_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 28x11mm ### Insigna PNȚ - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-pnt - Cod: IR.5.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_5_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 9mm ### Insigna Partidul Creștin al Libertății și Drepturilor Omului PCLDO - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-partidul-crestin-al-libertatii-si-drepturilor-omului-pcldo - Cod: IR.68.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.68.democratie.0.1_0.jpg ### Insigna Partidul Muncii și Dreptății Sociale din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-partidul-muncii-si-dreptatii-sociale-din-romania - Cod: IR.70.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.70.democratie.0.1_0.jpg ### Insigna Partidul România Mare - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-partidul-romania-mare - Cod: IR.11.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PRM](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prm.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_11_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 27mm ### Insigna Părinte de Erou Martir - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-parinte-de-erou-martir - Cod: IR.1.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_1_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Frontul Salvării Naţionale **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac emailat la cald **Descriere:** Insignă circulară. **Avers:** flacăra recunoștinței deasupra tricolorului, cu textul **DECEMBRIE 1989** și inscripția de sus **PĂRINTE DE EROU MARTIR**. **Revers:** sistem de prindere tip agrafă. A fost realizată și o variantă pe fond albastru deschis. Pentru cinstirea şi eternizarea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 se instituie titlul de Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989.Titlul de Erou martir al Revoluţiei române din decembrie 1989 se conferă post-mortem; brevetul de atestare şi însemnul titlului se predau, spre păstrare, familiei celui decorat sau părinţilor, după caz. (legea 42 din 18 decembrie 1990 republicată) Prin acelaşi regulament se va institui, pentru părinţii eroilor-martiri, un însemn omagial distinctiv, cu dreptul de a-l purta. Diametru: 30mm ### Insigna Radu Câmpeanu - Libertate - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-radu-campeanu-libertate - Cod: IR.39.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNL](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pnl.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_39_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 37mm ### Insigna Rațiu președinte - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-ratiu-presedinte - Cod: IR.13.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_13_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 55mm ### Insigna Revoluția română, 25 de ani - Asociația 21 decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-revolutia-romana-25-de-ani-asociatia-21-decembrie-1989 - Cod: IR.62.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_62_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 25mm ### Insigna Români, votați Rațiu președinte - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romani-votati-ratiu-presedinte - Cod: IR.12.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_12_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 55mm ### Insigna România - 22 decembrie 1989 (galben) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-22-decembrie-1989-galben - Cod: IR.42.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_42_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 25mm ### Insigna România - 22 decembrie 1989 (model 2) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-22-decembrie-1989-model-2 - Cod: IR.30.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_30_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 22mm ### Insigna România - 22 decembrie 1989 (verde) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-22-decembrie-1989-verde - Cod: IR.4.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_4_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_4_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 25mm ### Insigna România - 22 decembrie 1989 model2 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-22-decembrie-1989-model2 - Cod: IR.14.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_14_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română **Executant:** Monetăria Statului **Material:** aluminiu emailat la rece **Descriere:** **Avers:** drapelul tricolor cu stema decupată, simbolul Revoluţiei. Pe margine: **ROMÂNIA** (sus) și **22 DECEMBRIE 1989** (jos). **Revers:** prindere tip agrafă. Diametru: 30mm ### Insigna România Liberă - Frontul Salvării Naționale - Arad 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-libera-frontul-salvarii-nationale-arad-1989 - Cod: IR.3.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_3_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_3_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 26mm ### Insigna România libertate - Odioasa dictatură a căzut, glorie patriei libere, slavă poporului erou - 22 decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-romania-libertate-odioasa-dictatura-a-cazut-glorie-patriei-libere-slava-poporului-erou-22-decembrie-1989 - Cod: IR.25.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_25_democra_ie_0_1_0.jpg **Emitent:** Frontul Salvării Naţionale **Executant:** Monetăria Națională **Material:** aluminiu emailat la rece **Descriere:** **Avers:** harta României în culorile tricolorului, cu inscripția **ROMÂNIA** în partea superioară și cuvântul _libertate_ scris de mână în partea inferioară. Pe banda galbenă a tricolorului – mâna ridicată în semnul „V”. Pe margine este gravată deviza:**ODIOASA DICTATURĂ A CĂZUT • GLORIE PATRIEI LIBERE • SLAVĂ POPORULUI EROU • 22 DECEMBRIE 1989**. **Revers:** prindere tip agrafă. Diametru: 30mm ### Insigna Senator - Liga națională a luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-senator-liga-nationala-a-luptatorilor-pentru-victoria-revolutiei-din-decembrie-1989-romania - Cod: IR.32.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_32_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 35x23mm ### Insigna Televiziunea Română Liberă (albastru) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-televiziunea-romana-libera-albastru - Cod: IR.19.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_19_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna Televiziunea Română Liberă (roșu) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-televiziunea-romana-libera-rosu - Cod: IR.43.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_43_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie - Cod: IR.15.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_15_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 20x20mm ### Insigna Victorie (model 2) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-model-2 - Cod: IR.22.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_22_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna Victorie (model 3) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-model-3 - Cod: IR.24.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_24_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna Victorie (model 4) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-model-4 - Cod: IR.34.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_34_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 22x12mm ### Insigna Victorie (model 5) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-model-5 - Cod: IR.38.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_38_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 20x20mm ### Insigna Victorie (model 6) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-model-6 - Cod: IR.55.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_55_democra_ie_0_1_0.jpg Diametru: 15mm ### Insigna Victorie (telecabină) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-victorie-telecabina - Cod: IR.69.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR.69.democratie.0.1_0.jpg ### Insigna Vouă vă dăruim totul! - 25 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-voua-va-daruim-totul-25 - Cod: IR.23.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_23_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune:29x19mm ### Insigna tricolor cu gaură - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/insigna-tricolor-cu-gaura - Cod: IR.54.democrație.0.1 - Categorii: [Insigne](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/insigne.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_IR_54_democra_ie_0_1_0.jpg Lățime maximă: 25mm ### Legitimația Asociația 21 decembrie 1989 - București - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-asociatia-21-decembrie-1989-bucuresti - Cod: PD.19.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_19_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_19_diverse_0_1_1.jpg Dimensiune: 80x63mm ### Legitimația Asociația Revoluționară 16-21 decembrie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-asociatia-revolutionara-16-21-decembrie - Cod: PD.25.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.25.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.25.democratie.0.1_1.jpg ### Legitimația Frontul Salvării Naționale, carnet de membru - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-frontul-salvarii-nationale-carnet-de-membru - Cod: PD.33.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md), [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.33.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.33.democratie.0.1_1.jpg ### Legitimația Fundația revoluției din România decembrie 1989 - filiala Prahova - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-fundatia-revolutiei-din-romania-decembrie-1989-filiala-prahova - Cod: PD.36.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md), [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.36.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.36.democratie.0.1_1.jpg ### Legitimația Liga națională a luptătorilor din decembrie 1989 pentru cinstirea eroilor martiri - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-liga-nationala-a-luptatorilor-din-decembrie-1989-pentru-cinstirea-eroilor-martiri - Cod: PD.38.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.38.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.38.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.38.democratie.0.1_2.jpg ### Legitimația Partidul Național Creștin-Democrat carnet de membru - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-partidul-national-crestin-democrat-carnet-de-membru - Cod: PD.34.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PNȚCD](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/pntcd.md), [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.34.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.34.democratie.0.1_1.jpg ### Legitimația Partidul România Mare - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/legitimatia-partidul-romania-mare - Cod: PD.35.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [PRM](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prm.md), [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.35.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.35.democratie.0.1_1.jpg ### Manifest 1 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifest-1 - Cod: Do.7.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.7.democratie.0.1_0.jpg Textul apare și în Scînteia liberă din 24.12.1989 https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-poporului-an-1-nr-2-24121989 ### Manifest 2 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifest-2 - Cod: Do.8.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.8.democratie.0.1_0.jpg ### Manifest 3 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifest-3 - Cod: Do.9.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.9.democratie.0.1_0.jpg Textul apare și în Scînteia liberă din 24.12.1989 https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-poporului-an-1-nr-2-24121989 ### Manifest 4 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifest-4 - Cod: Do.10.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.10.democratie.0.1_0.jpg ### Manifestul Comitetul popular provizoriu Prahova este stăpîn pe situație - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifestul-comitetul-popular-provizoriu-prahova-este-stapin-pe-situatie - Cod: Do.5.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md), [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.5.democratie.0.1_0.jpg ### Manifestul Die Tyrannei wurde gestürzt, 20.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/manifestul-die-tyrannei-wurde-gestrzt-20121989 - Cod: Do.4.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Manifeste](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/manifeste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.4.democratie.0.1_1.jpg Frontul Democratic Român este numele comitetului revoluționar înființat în 20 decembrie 1989 în clădirea Operei din Timișoara cu scopul de a conduce revoluția română din 1989 care începuse în acest oraș în 16 decembrie 1989. În 20 decembrie 1989 o mulțime imensă a invadat centrul Timișoarei, unitățile militare trimise împotriva mulțimii renunțînd să opună rezistență. Din rîndul mulțimii cîteva persoane s-au erijat în lideri, intrînd în clădirea Operei și ținînd cuvîntări mulțimii adunate. Dintre aceste persoane s-a organizat Frontul Democratic Român, cu scopul de a coordona mișcarea maselor populare și a realiza răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu. https://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_Democratic_Rom%C3%A2n_(1989) ### Medalia A X-a aniversare a revoluției anticomuniste din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalia-a-x-a-aniversare-a-revolutiei-anticomuniste-din-romania - Cod: MR.4.democrație.0.1 - Categorii: [Medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/medalii.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Baretă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bareta.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_4_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_4_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_4_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_4_democra_ie_0_1_3.jpg Medalia „A X-a aniversare a Revoluției Anticomuniste din România”, cu inscripția „A binemeritat de la patrie” pe avers, este o distincție comemorativă emisă în 1999 pentru a marca 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Această medalie a fost oferită ca simbol al recunoștinței față de cei care au participat la Revoluție, în special eroilor martiri, răniților și luptătorilor pentru libertate. Această medalie nu este o decorație oficială de stat în sistemul național de decorații instituit prin Legea nr. 29/2000, ci face parte din categoria medaliilor comemorative sau onorifice, oferite cu ocazii speciale, în semn de recunoștință publică. Ea era oferită în special: - Participanților la Revoluția din 1989 (recunoscuți prin certificate oficiale), - Răniților și urmașilor eroilor martiri, - Instituțiilor sau persoanelor care au sprijinit cauza Revoluției. Diametru: 35mm Baretă mare: 24x10mm Baretă mică: 18x7mm ### Medalia Victorie - a 7-a aniversare a revoluției române - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalia-victorie-a-7-a-aniversare-a-revolutiei-romane - Cod: MR.6.democrație.0.1 - Categorii: [Medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/medalii.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_6_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_6_democra_ie_0_1_1.jpg Este o medalie comemorativă neoficială, nu o decorație de stat. Avers Scenă de mulțime în fața unei clădiri monumentale (tip Palatul Republicii / fostul CC), cu un steag fluturând. Inscripția VICTORIE sus, 22 DECEMBRIE jos. Designul copiază aproape fidel medalia oficială „Revoluția română din decembrie 1989” din 1991. Revers Text central: A 7-a ANIVERSARE A REVOLUTIEI ROMANE Jos, două ramuri de laur. Sus, pe reversul baretei, ac de prindere. Bareta Placă metalică cu inscripția DECEMBRIE 1989 și un mic tricolor emailat (albastru-galben-roșu). Diametru: 37mm Baretă: 27x12mm ### Medalia Victorie - revoluția română din decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalia-victorie-revolutia-romana-din-decembrie-1989 - Cod: MR.5.democrație.0.1 - Categorii: [Medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/medalii.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_5_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_MR_5_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 37mm Bareta 25x12mm Greutate: 24g ### Medalion Frontul Salvării Naționale - Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalion-frontul-salvarii-nationale-victorie - Cod: PD.11.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_11_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_11_diverse_0_1_1.jpg Dimensiune: 32x25mm ### Medalion Frontul Salvării Naționale - Victorie (albastru) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalion-frontul-salvarii-nationale-victorie-albastru - Cod: PD.11.diverse.2.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.11.diverse.2.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.11.diverse.2.1_1.jpg Dimensiune: 32x25mm ### Medalion Frontul Salvării Naționale - Victorie (verde) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalion-frontul-salvarii-nationale-victorie-verde - Cod: PD.11.diverse.1.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Partide](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/partide.md), [FSN](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/fsn.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.11.diverse.1.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.11.diverse.1.1_1.jpg Dimensiune: 32x25mm ### Medalion Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/medalion-victorie - Cod: PD.7.diverse.1.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_7_diverse_1_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_7_diverse_1_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_7_diverse_1_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_7_diverse_1_1_3.jpg Dimensiune: 35x20mm Greutate: 5g ### Moneda Circulație 30 de ani de la Revoluția din 1989, 50 bani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/moneda-circulatie-30-de-ani-de-la-revolutia-din-1989-50-bani - Cod: Mo.34.România.50c.1 - Categorii: [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica.md) - Etichete: [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_34_Rom_nia_50c_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_34_Rom_nia_50c_1_1.jpg Moneda comemorativă de 50 de bani din 2019, emisă de Banca Națională a României cu ocazia a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, are un tiraj total de 10.050.000 de exemplare: • Tiraj pentru circulație (UNC): 10.000.000 de bucăți (fără semn monetar). Diametru: 22mm ### Moneda Comemorativă 30 de ani de la Revoluția din 1989, 50 bani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/moneda-comemorativa-30-de-ani-de-la-revolutia-din-1989-50-bani - Cod: Mo.34.România.50.1 - Categorii: [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica.md) - Etichete: [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_34_Rom_nia_50_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_34_Rom_nia_50_1_1.jpg Moneda comemorativă de 50 de bani din 2019, emisă de Banca Națională a României cu ocazia a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, are un tiraj total de 10.050.000 de exemplare: • Tiraj Proof (pentru colecționari): 50.000 de bucăți (marcate cu litera „N” într-un cerc pe avers). Diametru: 22mm ### Moneda România 10 lei 1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/moneda-romania-10-lei-1990 - Cod: Mo.35.România.10.1 - Categorii: [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica.md) - Etichete: [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_35_Rom_nia_10_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_35_Rom_nia_10_1_1.jpg ### Moneda România 10 lei 1991 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/moneda-romania-10-lei-1991 - Cod: Mo.36.România.10.1 - Categorii: [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica.md) - Etichete: [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_36_Rom_nia_10_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_36_Rom_nia_10_1_1.jpg Diametru: 22mm ### Moneda România 10 lei 1992 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/moneda-romania-10-lei-1992 - Cod: Mo.37.România.10.1 - Categorii: [Numismatică](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/numismatica.md) - Etichete: [Monede](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/monede.md), [3 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/3-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_37_Rom_nia_10_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_37_Rom_nia_10_1_1.jpg Diametru: 22mm ### Nădlac, 22.12.1989 (1 imagine) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/nadlac-22121989-1-imagine - Cod: Fo.3.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo_3_democra_ie_0_1_0.png fotograf: necunoscut ### Ordinul Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ordinul-victoria-revolutiei-romane-din-decembrie-1989 - Cod: OR.1.democrație.0.1 - Categorii: [Ordine](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ordine.md) - Etichete: [Baretă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bareta.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_OR_1_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_OR_1_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_OR_1_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_OR_1_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Parlamentul României (_Monitorul Oficial nr. 6 din 15 ianuarie 1996_) **Executant:** Monetăria Statului **Caracteristici tehnice:** stea cu opt colţuri, diametru total – 40 mm; medalion central – 15 mm. **Descriere:** Distincţia se acordă prin decret prezidenţial, fiind însoţită de un brevet semnat de Preşedintele României şi prezentată într-o casetă specială. Elementele componente sunt: placa de bază emailată la cald cu email roşu; o stea cu opt braţe, din metal galben, aplicată pe placă; medalion central rotund cu litera **„V”** emailată albastru pe fond galben; sistem de prindere cu ac şi castanetă, realizat din acelaşi metal. **Brevetul** este tip mapă (două file format A5, carton lucios). – Pe prima filă, în partea superioară, se află inscripţia **„România”**, iar în centru, stema ţării imprimată auriu. – Pe fila a doua este reprodus color ordinul şi apare titlul **BREVET**, scris cu majuscule. Textul brevetului diferă în funcţie de categoria beneficiarului: a) _Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989_; b) _Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989_; c) alte persoane care s-au remarcat prin fapte deosebite în timpul Revoluţiei. **Caseta** din material plastic are dimensiunea de 80×80 mm, cu inscripţia aurie de pe capac: _Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”_. Interiorul este căptuşit cu catifea albă; în partea dreaptă-sus se află rozeta, executată din acelaşi material, de 18×9 mm, emailată roşu, cu un medalion galben central (diametru 9 mm) care poartă litera „V” emailată albastru. Prin _Decretul nr. 1169/2004_ au fost conferite 1266 de ordine. Conform _art. 1–2_ din legea de instituire: „Pentru cinstirea eroilor martiri şi a persoanelor care s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta pentru victoria Revoluţiei, se instituie **Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”**, care are caracter onorific şi se acordă post-mortem eroilor martiri, precum şi celor prevăzuţi în _art. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată_.” Diametru: 40mm ### Piata Universitatii Romania 1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/piata-universitatii-romania-1990 - Cod: Vi.11.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md) - Video: https://www.youtube.com/watch?v=Ej142FWWO1g ### Placheta 10 ani de la revoluția română din 1989 - Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-10-ani-de-la-revolutia-romana-din-1989-timisoara - Cod: PR.4.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_4_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_4_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 50mm Greutate: 36g ### Placheta 15 ani de la revoluția română - decembrie 89 Arad, Asociația răniților și urmașilor celor decedați în decembrie 1989 în Arad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-15-ani-de-la-revolutia-romana-decembrie-89-arad-asociatia-ranitilor-si-urmasilor-celor-decedati-in-decembrie-1989-in-arad - Cod: PR.18.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [15 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/15-ani.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_18_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_18_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_18_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_18_democra_ie_0_1_3.jpg Diametru: 50mm Greutate: 63g ### Placheta 15 ani de la revoluția română - decembrie 89 Arad, Asociația răniților și urmașilor celor decedați în decembrie 1989 în Arad (unifață) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-15-ani-de-la-revolutia-romana-decembrie-89-arad-asociatia-ranitilor-si-urmasilor-celor-decedati-in-decembrie-1989-in-arad-unifata - Cod: PR.57.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [15 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/15-ani.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_57_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_57_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 50mm Greutate: 44g ### Placheta 15.XI.1987 - 22.XII.1989 Brașov - Deșteaptă-te române - Muzeul Județean Brașov - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-15xi1987-22xii1989-brasov-desteapta-te-romane-muzeul-judetean-brasov - Cod: PR.17.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_17_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_17_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română – Muzeul Judeţean Braşov **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** un pumn strâns flancat de trei drapele, cu inscripţiile **15 XI 1987** şi **22 XII 1989**, iar jos textul **BRAŞOV**. Pe margine, semnătura **C. DUMITRESCU**. **Revers:** faldurile unui drapel pe care apare textul **DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE**, încadrat de inscripţiile **SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMÂNĂ** şi **MUZEUL JUDEŢEAN BRAŞOV**. Diametru: 60mm Greutate: 109g ### Placheta 1992 - 3 ani de la revoluție - Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-1992-3-ani-de-la-revolutie-timisoara - Cod: PR.30.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [3 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/3-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_30_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_30_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_30_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_30_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Asociaţia Revoluţionarilor din Timişoara **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Descriere:** **Avers:** clădirea Operei din Timişoara, flancată de construcţiile din jur; în partea superioară – inscripţia **TIMIŞOARA**, în partea inferioară – o cunună de lauri. **Revers:** stema judeţului Timiş în centrul câmpului, încadrată de o cunună de lauri şi inscripţia **1992 – 3 ANI DE LA REVOLUŢIE**. Diametru: 70mm Greutate: 48g ### Placheta 20 de ani de la Victoria Revoluției Române - Decembrie 1989, 1989 - 2009 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-20-de-ani-de-la-victoria-revolutiei-romane-decembrie-1989-1989-2009 - Cod: PR.42.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_42_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_42_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_42_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_42_democra_ie_0_1_3.jpg Diametru: 60mm Greutate: 88g ### Placheta 25 de ani de la revoluția română din 1989 - Consiliul Județean Timiș - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-25-de-ani-de-la-revolutia-romana-din-1989-consiliul-judetean-timis - Cod: PR.51.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md), [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_51_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_51_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_51_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_51_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Consiliul Judeţean Timiş **Executant:** neprecizat **Material:** bronz **Descriere:** **Avers:** o mare de oameni adunaţi în faţa Operei din Timişoara; în semicerc, textul **25 DE ANI DE LA REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN 1989**. **Revers:** stema judeţului Timiş şi inscripţia **COMITETUL JUDEŢEAN TIMIŞ**. Medalia a fost acordată împreună cu o diplomă de excelenţă. Diametru: 112mm Greutate: 302g ### Placheta 25 de ani de la revoluție 1989-2015 - Asociația 21 Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-25-de-ani-de-la-revolutie-1989-2015-asociatia-21-decembrie-1989 - Cod: PR.13.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_13_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_13_democra_ie_0_1_1.jpg A fost realizată de sculptorul Vlad Ciobanu. „Artist vizionar, dotat cu o enormă putere de muncă, exponent al unei generații de sculptori post-brâncușieni făuritori ai artei contemporane, a realizat o importantă operă sculpturală, marcând fundamental dezvoltarea artei românești contemporane, pe care a slujit-o cu credință și devotament . Și-a legat numele de dezvoltarea culturii Gorjului, prin colaborările și proiectele personale sau de grup pe care le-a avut cu lumea culturală gorjeană, fiind fondatorul unor importante reviste de cultură și artă, simpozioane internaționale de sculptură, activând ca vicepreședinte al Consiliului Științific al Centrului de Cercetare și Promovare și Conservare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. (...) Sculptorul Vlad Ciobanu a fost coordonator şi curator al Simpozionului Internațional de Sculptură „Atelierele Brâncuși” de la Târgu Jiu, edițiile 2005, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020. Din această postură în care s-a manifestat ca un mare iubitor de Brâncuși și al sculpturii contemporane, a construit, prin colaborarea cu instituțiile și prin strategia sa de invitare a unor mari sculptori români sau străini, un patrimoniu uriaș de sculptură care se găsește amplasată în orașul Târgu Jiu” https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_Ciobanu http://cultural.tvr.ro/biografii-necesare-sculptorul-vlad-ciobanu-eu-sunt-oglinda-lumii-si-lumea-este-oglinda-mea_43092.html Diametru: 70mm Greutate: 84g ### Placheta 30 de ani - Revoluția română din decembrie 1989 - Asociația județeană a răniților revoluției și urmașilor eroilor martiri Hunedoara, Deva - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-30-de-ani-revolutia-romana-din-decembrie-1989-asociatia-judeteana-a-ranitilor-revolutiei-si-urmasilor-eroilor-martiri-hunedoara-deva - Cod: PR.10.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md), [Deva](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/deva.md), [Hunedoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/hunedoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_10_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_10_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 60mm Greutate: 70g ### Placheta 30 de ani - Revoluția română din decembrie 1989 - Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-30-de-ani-revolutia-romana-din-decembrie-1989-secretariatul-de-stat-pentru-recunoasterea-meritelor-luptatorilor-impotriva-regimului-comunist-instaurat-in-romania-in-perioada-1945-1989 - Cod: PR.3.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_3_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_3_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 60mm Greutate: 71g ### Placheta 30 de ani de la evenimentele din 15 noiembrie 1987 Brașov - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-30-de-ani-de-la-evenimentele-din-15-noiembrie-1987-brasov - Cod: PR.66.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.66.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.66.democratie.0.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.66.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.66.democratie.0.1_3.jpg ### Placheta 30 de ani de la revoluția română din decembrie 1989 - Consiliul Județean Bacău - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-30-de-ani-de-la-revolutia-romana-din-decembrie-1989-consiliul-judetean-bacau - Cod: PR.2.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md), [Bacău](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bacau.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_2_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_2_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 60mm Greutate: 68g ### Placheta 5 ani de la victoria revoluției române - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-5-ani-de-la-victoria-revolutiei-romane - Cod: PR.6.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_6_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_6_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_6_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_6_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Asociaţia Revoluţionarilor din Ploieşti **Executant:** Guvernul României **Descriere:** **Avers:** sculptura „Rugăciune” de Constantin Brâncuşi, încadrată de anii **1989** şi **1994**; compoziţia dispusă într-o cruce stilizată ale cărei braţe poartă inscripţiile **LIBERTATE**, **DEMOCRAŢIE**, **UNITATE**, **DEMNITATE**. În exergă: **5 ANI DE LA VICTORIA REVOLUŢIEI ROMÂNE – DECEMBRIE 1989**. **Revers:** stema României, flancată de ramuri de laur, cu inscripţia **ROMÂNIA** deasupra. HOTĂRÎRE Nr. 857 din 2 decembrie 1994 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 344 din 12 decembrie 1994 Guvernul României hotărăşte: **Articolul 1** **(1)** Se aprobă suplimentarea bugetului, pe anul 1994, al Subsecretariatului de Stat pentru Problemele Victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989, capitolul "Cheltuieli pentru organele autorităţii executive", cu suma de 200 milioane lei din rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru organizarea manifestărilor prilejuite de comemorarea a 5 ani de la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989. **(2)** Din suma alocata se acordă şi cadouri de Craciun pentru copii urmaşi ai eroilor-martiri şi ai luptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, în vârsta de până la 16 ani, în limita a 10.000 lei pentru fiecare copil. **(3)** În limita sumei de 25 milioane lei se pot suporta cheltuieli de transport, cazare şi masa pentru revolutionarii care participa la Marsul Recunostintei. **Articolul 2** Se instituie placheta omagiala, diploma de onoare şi insigna "5 ani de la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi placheta şi diploma pentru oraşele-martir: Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Braşov şi Cluj-Napoca. Diametru: 60mm Greutate: 86g ### Placheta A X-a aniversare a revoluției anticomuniste din România, orașe martir Timișoara, București, Arad, Brașov, Brăila, Buzău, Cluj, Sibiu, Tîrgoviște - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-a-x-a-aniversare-a-revolutiei-anticomuniste-din-romania-orase-martir-timisoara-bucuresti-arad-brasov-braila-buzau-cluj-sibiu-tirgoviste - Cod: PR.48.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md), [Sibiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/sibiu.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md), [Cluj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cluj.md), [Târgoviște](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targoviste.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md), [Buzău](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/buzau.md), [Brăila](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/braila.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_48_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_48_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_48_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_48_democra_ie_0_1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.48.democratie.0.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.48.democratie.0.1_5.jpg **Emitent:** Federala Naţională a Revoluţionarilor din România **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** Medalia are formă circulară. **Avers:** compoziţia centrală redă simbolul Revoluţiei – o mână ridicată în semnul „V” al Victoriei, înconjurată de o cunună de frunze de măslin. În stânga este înscris anul **1989**, iar în dreapta **1999**. Sub simbol se află textul: **A X-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI ANTICOMUNISTE DIN ROMÂNIA**. **Revers:** în plan central, textul cu majuscule:**ORAŞE MARTIR – TIMIŞOARA, BUCUREŞTI, ARAD, BRAŞOV, BRĂILA, BUZĂU, CLUJ, SIBIU, TÂRGOVIŞTE**, sub care este reprezentat drapelul tricolor decupat – simbolul Revoluţiei Române. Compoziţia este încadrată de o cunună de lauri. Medalia a fost realizată şi în două versiuni suplimentare: – una cu **baretă metalică**, păstrând aceleaşi detalii tehnice; – alta **executată în virolă din argint**, cu diametrul de 35 mm şi greutatea de 25 g, tiraj de 176 exemplare, livrată în cutie cu certificat de autenticitate. Aliaj: argint 800 Diametru: 35mm Greutate: 25g Calitate: proof Tiraj: 176 ### Placheta Aniversarea Revoluției 1989-1990 - Caraș Severin - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-aniversarea-revolutiei-1989-1990-caras-severin - Cod: PR.45.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Caraș Severin](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/caras-severin.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_45_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_45_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_45_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_45_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Prefectura Judeţului Caraş-Severin **Executant:** Monetăria Statului **Material:** bronz aurit **Descriere:** **Avers:** scenă din zilele Revoluţiei – un tânăr ridică un drapel desfăşurat, o femeie îngrijeşte un rănit. Pe faldul steagului este inscripţionat **21 DECEMBRIE ’89**. **Revers:** textul concentric:**PREFECTURA JUDEŢULUI – 21 DECEMBRIE 1989 – ANIVERSAREA REVOLUŢIEI – 1990 – CARAŞ-SEVERIN.** Diametru: 60mm Greutate: 77g ### Placheta Aniversarea Revoluției 1989-1993 - Caraș Severin - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-aniversarea-revolutiei-1989-1993-caras-severin - Cod: PR.9.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [4 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/4-ani.md), [Caraș Severin](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/caras-severin.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_9_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_9_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Prefectura Judeţului Caraş-Severin **Executant:** Monetăria Statului **Material:** bronz aurit **Descriere:** **Avers:** scenă din zilele Revoluţiei – un tânăr ridică un drapel desfăşurat, o femeie îngrijeşte un rănit. Pe faldul steagului este inscripţionat **21 DECEMBRIE ’89**. **Revers:** textul concentric:**PREFECTURA JUDEŢULUI – 21 DECEMBRIE 1989 – ANIVERSAREA REVOLUŢIEI – 1993 – CARAŞ-SEVERIN.** Diametru: 60mm Greutate: 103g ### Placheta Aradul în revoluția din 1989 - 5 ani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-aradul-in-revolutia-din-1989-5-ani - Cod: PR.12.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md), [Județul Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/judetul-arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_12_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_12_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 60mm Greutate: 85g ### Placheta Asociația Memorialul Revoluției Timișoara 16-22 decembrie 1989, 1989-2009 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-asociatia-memorialul-revolutiei-timisoara-16-22-decembrie-1989-1989-2009 - Cod: PR.62.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.62.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.62.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.62.democratie.0.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.62.democratie.0.1_3.jpg Diametru: 75mm Greutate: 385g ### Placheta Asociația Revoluționarilor din România Decembrie 1989 Prahova - 1989, 20 ani, 2009 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-asociatia-revolutionarilor-din-romania-decembrie-1989-prahova-1989-20-ani-2009 - Cod: PR.40.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_40_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_40_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_40_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_40_democra_ie_0_1_3.jpg ### Placheta Azi în Timișoara, mîine-i toată țara - Armata e cu noi - - Societatea Numismatică România Bîrlad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-azi-in-timisoara-miine-i-toata-tara-armata-e-cu-noi-societatea-numismatica-romania-birlad - Cod: PR.19.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md), [Bârlad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/barlad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_19_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_19_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română – Bârlad **Executant:** Societatea Numismatică Română – Bârlad **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** compoziţie grafică cu două repere: clădirea Operei din Timişoara (sus) şi Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti (jos). Între ele, textele **AZI ÎN TIMIŞOARA, MÂINE ÎN TOATĂ ŢARA** şi **ARMATA E CU NOI**. În exergă sunt înscrise oraşele martir: **TIMIŞOARA – BUCUREŞTI – ARAD – SIBIU – BRAŞOV – CLUJ – TÂRGU MUREŞ**. **Revers:** harta României cu oraşele Timişoara şi Bucureşti marcate, textul **ROMÂNIA** sus şi cuvântul _libertate_ sub o mână ridicată în semnul „V”. Diametru: 60mm Greutate: 86g ### Placheta Boteni - 22.12.1989 - Armata e cu noi - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-boteni-22121989-armata-e-cu-noi - Cod: PR.15.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_15_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_15_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni **Executant:** Fabrica „Arădeanca”, Arad **Material:** cupru patinat **Descriere:** **Avers:** compoziţia include elemente simbolice ale Revoluţiei din Bucureşti – clădirea Televiziunii Române, un paraşutist în acţiune, două elicoptere în zbor şi mâna ridicată în semnul „V” al Victoriei. Sub scenă apare inscripţia **BOTENI – 22 decembrie 1989**. **Revers:** textul central **ARMATA E CU NOI**, inscripţionat cu majuscule. Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Dimensiune: 160x40mm Greutate: 80g ### Placheta Cinstire eroilor revoluției, decembrie 1989 - decembrie 1990 - Dolj, Asociația umanitară 22 decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-cinstire-eroilor-revolutiei-decembrie-1989-decembrie-1990-dolj-asociatia-umanitara-22-decembrie-1989 - Cod: PR.59.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Dolj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/dolj.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_59_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_59_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Asociația umanitară 22 decembrie 1989 **Executant:** neprecizat **Descriere:** **Avers:** un drapel decupat încadrat de o ghirlandă de lauri; inscripţii: **CINSTIRE EROILOR REVOLUŢIEI** (sus) şi **DECEMBRIE 1989 – DECEMBRIE 1990 – DOLJ** (jos). **Revers:** textul: _„Asociația umanitară 22 decembrie 1989”_ Diametru: 60mm Greutate: 25g ### Placheta Eroilor neamului - decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-eroilor-neamului-decembrie-1989 - Cod: PR.26.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_26_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_26_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Asociaţia pentru Cinstirea Eroilor Martiri **Executant:** Monetăria Statului **Material:** material – tombac **Descriere:** **Avers:** reprezentarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe în lupta cu balaurul. În jur, textul **EROILOR NEAMULUI – DECEMBRIE 1989**, iar jos iniţialele autorului **C.D.** **Revers:** o femeie îngenuncheată lângă un mormânt, în fundal mai multe cruci. Inscripţia marginală: **ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA EROILOR MARTIRI – 1989–1991.** Diametru: 60mm Greutate: 32g ### Placheta Erou sublocotenent Haidău Grigore-Cătălin 1970-1989, Glorie eroilor militari căzuți în Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-erou-sublocotenent-haidau-grigore-catalin-1970-1989-glorie-eroilor-militari-cazuti-in-decembrie-1989 - Cod: PR.38.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_38_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_38_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 60mm Greutate: 111g ### Placheta FNRR Federala Națională a Revoluționarilor din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-fnrr-federala-nationala-a-revolutionarilor-din-romania - Cod: PR.61.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.61.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.61.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.61.democratie.0.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.61.democratie.0.1_3.jpg **Emitent:** Federala Naţională a Revoluţionarilor din România**Executant:** Monetăria Statului **Material** – tombac aurit **Descriere:** **Avers:** în prim-plan apar doi tineri revoluţionari – unul ridică drapelul, celălalt face semnul „V” al Victoriei; în fundal se distinge un tanc, pe care un militar flutură steagul tricolor. Pe margine, textul **FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A REVOLUŢIONARILOR DIN ROMÂNIA**. **Revers:** scena Pieţei Revoluţiei, cu mulţimea salutând victoria. În partea de sus, abrevierea **F.N.R.R.**, iar jos, **21–26 DECEMBRIE 1989**. Diametru: 60mm Greutate: 105g ### Placheta General de armată, erou Vasile Milea, 1927-1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-general-de-armata-erou-vasile-milea-1927-1989 - Cod: PR.25.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_25_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_25_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română **Executant:** Monetăria Naţională **Material:** bronz aurit **Descriere:** **Avers:** portretul-bust al generalului Vasile Milea, cu inscripţia **GENERAL DE ARMATĂ EROU VASILE MILEA 1927–1989** şi textul inferior **MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE**. **Revers:** în centru o cunună de frunze de stejar încadrând textul **JERTFA SUPREMĂ PENTRU PATRIE ŞI ONOARE MILITARĂ – 22 DECEMBRIE 1989**; sus, o cruce, iar jos, inscripţia **SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMÂNĂ**. Diametru: 60mm Greutate: 90g ### Placheta Libertate - Demnitate - Democrație, 15 noiembrie 1987 - 22 decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-libertate-demnitate-democratie-15-noiembrie-1987-22-decembrie-1989 - Cod: PR.28.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_28_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_28_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română – Secţia Braşov, în colaborare cu Muzeul Judeţean Braşov**Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** **Avers:** o mână ridicată în semnul „V” al Victoriei, însoţită de inscripţiile **15 NOIEMBRIE 1987 – 22 DECEMBRIE 1989**, iar în partea inferioară **LIBERTATE • DEMNITATE • DEMOCRAŢIE**. **Revers:** două mâini ţin o floare de garoafă, simbol al jertfei. Pe margine figurează inscripţiile **SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMÂNĂ – SECŢIA BRAŞOV** şi **MUZEUL JUDEŢEAN BRAŞOV**. Diametru: 60mm Greutate: 88g ### Placheta Libertate - Demnitate - Democrație, 15 noiembrie 1987 - 22 decembrie 1989 (probă de batere) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-libertate-demnitate-democratie-15-noiembrie-1987-22-decembrie-1989-proba-de-batere - Cod: PR.28.democrație.1.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Probe](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/probe.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_28_democra_ie_1_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_28_democra_ie_1_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română – Secţia Braşov, în colaborare cu Muzeul Judeţean Braşov**Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** **Avers:** o mână ridicată în semnul „V” al Victoriei, însoţită de inscripţiile **15 NOIEMBRIE 1987 – 22 DECEMBRIE 1989**, iar în partea inferioară **LIBERTATE • DEMNITATE • DEMOCRAŢIE**. **Revers:** două mâini ţin o floare de garoafă, simbol al jertfei. Pe margine figurează inscripţiile **SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMÂNĂ – SECŢIA BRAŞOV** şi **MUZEUL JUDEŢEAN BRAŞOV**. E realizată din aluminiu, una din puținele probe de batere. Diametru: 60mm Greutate: 25g ### Placheta Lupeni 1977, 45 de ani de la primul protest anticomunist din România, August 1977-2022 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-lupeni-1977-45-de-ani-de-la-primul-protest-anticomunist-din-romania-august-1977-2022 - Cod: PR.65.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Lupeni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lupeni.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.65.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.65.democratie.0.1_0.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Greva_minerilor_din_Valea_Jiului_din_1977 ### Placheta Lupeni 1977-1997, 20 de ani de la prima mișcare anticomunistă a minerilor din România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-lupeni-1977-1997-20-de-ani-de-la-prima-miscare-anticomunista-a-minerilor-din-romania - Cod: PR.60.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md), [Lupeni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/lupeni.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.60.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.60.democratie.0.1_1.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Greva_minerilor_din_Valea_Jiului_din_1977 Diametru: 60mm Greutate: 89g ### Placheta Ministerul Apărării Naționale - 22 Decembrie 1989 - Veniți, veniți, armata e cu noi! - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-ministerul-apararii-nationale-22-decembrie-1989-veniti-veniti-armata-e-cu-noi - Cod: PR.37.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_37_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_37_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Ministerul Apărării Naţionale **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** un tanc înconjurat de revoluţionari şi militari, pe fundal silueta Hotelului Intercontinental. Inscripţii: **MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE** (sus) şi **22 DECEMBRIE 1989** (jos).**Revers:** textul central **VEŞNICĂ RECUNOŞTINŢĂ EROILOR CĂZUŢI ÎN REVOLUŢIA DIN 22 DECEMBRIE 1989**, încadrat de o cunună de lauri; deasupra, inscripţia **VENIŢI, VENIŢI, ARMATA E CU NOI**. Diametru: 60mm Greutate: 107g ### Placheta Omagiu eroilor gorjeni căzuți în revoluția din 16-22 Decembrie 1989, Expoziția filatelică interjudețeană Tîrgu-Jiu 16-22 dec-1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-omagiu-eroilor-gorjeni-cazuti-in-revolutia-din-16-22-decembrie-1989-expozitia-filatelica-interjudeteana-tirgu-jiu-16-22-dec-1990 - Cod: PR.39.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md), [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md), [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Târgu Jiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targu-jiu.md), [Gorj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/gorj.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_39_democra_ie_0_1_0.jpg Dimensiune: 70x50mm ### Placheta Prima expoziție filatelică cu tematică sportivă, martie 1990, Tîrgoviște - Cupa mondială la fotbal, grupa B, Italia 90 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-prima-expozitie-filatelica-cu-tematica-sportiva-martie-1990-tirgoviste-cupa-mondiala-la-fotbal-grupa-b-italia-90 - Cod: PR.56.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md), [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Târgoviște](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targoviste.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_56_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_56_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 50mm Greutate: 56g ### Placheta Revoluția 1989 - Eroii nu mor niciodată - Unirea neamului românesc - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-1989-eroii-nu-mor-niciodata-unirea-neamului-romanesc - Cod: PR.53.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_53_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_53_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Federala Naţională a Revoluţionarilor din România **Executant:** neprecizat **Material:** argint (probabil) **Descriere:** **Avers:** tineri revoluţionari urcaţi pe un tanc al Armatei, fluturând drapelul cu stema decupată şi făcând semnul „V”. În partea superioară, textul **REVOLUŢIA 1989**, iar jos, **EROII NU MOR NICIODATĂ**. **Revers:** stema României, înconjurată de două jerbe de măslin; sus, **UNIREA NEAMULUI ROMÂNESC**. Acvila de pe stemă întoarce capul în direcția greșită. Diametru: 35mm Greutate: 10g ### Placheta Revoluția Română 25 de ani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-25-de-ani - Cod: PR.50.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_50_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_50_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_50_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_50_democra_ie_0_1_3.jpg Aliaj: tombac argintat cu inserție Diametru: 37mm Greutate: 34g ### Placheta Revoluția Română 25 de ani (argint) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-25-de-ani-argint - Cod: PR.49.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_49_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_49_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_49_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_49_democra_ie_0_1_3.jpg Aliaj: argint 925 Diametru: 37mm Greutate: 22g Calitate: proof ### Placheta Revoluția Română 30 de ani - 16 decembrie 1989 Timișoara - Azi în Timișoara ... - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-30-de-ani-16-decembrie-1989-timisoara-azi-in-timisoara - Cod: Mo.3.România.1.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_1_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_1_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_1_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_1_1_3.jpg Diametru: 37mm Dimensiune: 210x100mm ### Placheta Revoluția Română 30 de ani - 21 decembrie 1989 București - ... mâine-n toată țara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-30-de-ani-21-decembrie-1989-bucuresti-maine-n-toata-tara - Cod: Mo.3.România.2.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Argint](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/argint.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_2_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_2_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_2_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Mo_3_Rom_nia_2_1_3.jpg Diametru: 37mm Dimensiune: 210x100mm ### Placheta Revoluția de la 1989 - 30 de ani, 1989-2019 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-de-la-1989-30-de-ani-1989-2019 - Cod: PR.54.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_54_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_54_democra_ie_0_1_1.jpg Realizată de Casa de monede Diametru: 37mm Greutate: 26g ### Placheta Revoluția română 1989-1994, Unitate Democrație Pace - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-1989-1994-unitate-democratie-pace - Cod: PR.24.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_24_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_24_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 50mm Greutate: 55g ### Placheta Revoluția română 25, 1989-2014 - Vincit amor patriae, Guvernul României - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutia-romana-25-1989-2014-vincit-amor-patriae-guvernul-romaniei - Cod: PR.55.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_55_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_55_democra_ie_0_1_1.jpg Diametru: 70mm Greutate: 138g ### Placheta Revoluționarii Prahoveni 1989-1994 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutionarii-prahoveni-1989-1994 - Cod: PR.7.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_7_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_7_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Prefectura Judeţului Prahova **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** grup de tineri revoluţionari în faţa Statuii Libertăţii din Ploieşti, cu drapele decupate şi mâini ridicate în semnul Victoriei; în partea superioară textul **22 DECEMBRIE**, iar stânga–dreapta anii **1989** şi **1994**; jos, **REVOLUŢIONARII PRAHOVENI**. **Revers:** stema judeţului Prahova în centru, cu inscripţiile **ROMÂNIA** (sus) şi **PREFECTURA PRAHOVA** (jos). Diametru: 60mm Greutate: 108g ### Placheta Revoluționarii Prahoveni 1989-1999 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-revolutionarii-prahoveni-1989-1999 - Cod: PR.41.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_41_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_41_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Prefectura Judeţului Prahova **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** grup de tineri revoluţionari în faţa Statuii Libertăţii din Ploieşti, cu drapele decupate şi mâini ridicate în semnul Victoriei; în partea superioară textul **22 DECEMBRIE**, iar stânga–dreapta anii **1989** şi **1999**; jos, **REVOLUŢIONARII PRAHOVENI**. **Revers:** stema judeţului Prahova în centru, cu inscripţiile **ROMÂNIA** (sus) şi **PREFECTURA PRAHOVA** (jos). Diametru: 60mm Greutate: 106g ### Placheta România - Libertate, Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-romania-libertate-decembrie-1989 - Cod: PR.64.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.64.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.64.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.64.democratie.0.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.64.democratie.0.1_3.jpg Diametru: 48mm Greutate: 46g ### Placheta România 16-22 Decembrie 1989, In memoriam - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-romania-16-22-decembrie-1989-in-memoriam - Cod: PR.43.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_43_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_43_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Asociaţia Revoluţionarilor din Ploieşti **Executant:** Monetăria Statului **Material:** bronz aurit (bronz doré) **Descriere:** **Avers:** o tânără îndurerată îşi pleacă fruntea asupra capului unui tânăr căzut, înconjurată de cruci – simbol al eroilor îngropaţi. Sub scenă, inscripţia **IN MEMORIAM**. **Revers:** capul unui tânăr revoluţionar strigând spre dreapta, aşezat pe o cruce; sus, textul **ROMÂNIA**, iar jos, **16–22 DECEMBRIE 1989**. Diametru: 60mm Greutate: 109g ### Placheta România, Libertate - Eroilor revoluției glorie eternă - Societatea Numismatică România - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-romania-libertate-eroilor-revolutiei-glorie-eterna-societatea-numismatica-romania - Cod: PR.16.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_16_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_16_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Societatea Numismatică Română **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac aurit **Descriere:** **Avers:** un tânăr ridicând drapelul naţional, urmat de alţi luptători; inscripţia superioară **ROMÂNIA LIBERTATE**, iar în exergă, jos, **SOCIETATEA NUMISMATICĂ ROMÂNĂ**. **Revers:** silueta Coloanei Infinitului desparte compoziţia; în stânga textul **EROILOR REVOLUŢIEI – GLORIE ETERNĂ**, în dreapta anul **1989**, iar în margine semnătura autorului **GH. ADOC**. Diametru: 60mm Greutate: 65g ### Placheta Tablou România liberă - 22 dec. 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-tablou-romania-libera-22-dec-1989 - Cod: PR.27.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md), [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_27_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_27_democra_ie_0_1_1.jpg Dimensiune: 176x130mm ### Placheta Timișoara - 25 de ani de libertate - Primăria Municipiului Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-timisoara-25-de-ani-de-libertate-primaria-municipiului-timisoara - Cod: PR.52.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Comemorativ](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/comemorativ.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_52_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_52_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_52_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_52_democra_ie_0_1_3.jpg Aliaj: argint 925 Diametru: 37mm Greutate: 27g Calitate: proof ### Placheta Veni Vidi Vici - 22.12.1989 - UM 01842 parașutiști Boteni - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-veni-vidi-vici-22121989-um-01842-parasutisti-boteni - Cod: PR.14.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Boteni](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/boteni.md), [Militar](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/militar.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_14_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_14_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** U.M. 01842 Boteni și U.M. 01901 Boteni **Executant:** Monetăria Statului **Material:** tombac patinat **Descriere:** **Avers:** doi paraşutişti în poziţie de tragere (unul cu aruncător de grenade, altul cu pistol mitralieră); în fundal, clădirile Televiziunii Române, Hotelului Bucureşti şi Sălii Palatului; pe margine, textul **VENI • VIDI • VICI – 22.12.1989**, iar jos iniţialele autorului **V.G.** **Revers:** lista eroilor paraşutişti căzuţi la datorie, deasupra flacăra eternă şi emblema trupelor de paraşutişti; pe margine inscripţia **GLORIE ETERNĂ EROILOR PARAŞUTIŞTI CĂZUŢI PE CÂMPUL DE ONOARE – U.M. 01842 BOTENI.** Unitatea militară de parașutiști de la Boteni (UM 01842), din județul Argeș, era în 1989 una dintre cele mai bine instruite trupe speciale din România, cu rol de intervenție rapidă, recunoaștere și desant aerian. În timpul Revoluției din decembrie 1989: Au fost mobilizați pentru a interveni în diverse zone fierbinți, mai ales la București și Timișoara. Militarii au fost folosiți în acțiuni de luptă urbană, dar și în misiuni de pază și control. În contextul haosului și al dezinformărilor de atunci, parașutiștii de la Boteni au fost puși în situația de a trage asupra unor presupuse „grupuri teroriste” care, de fapt, nu au fost niciodată identificate clar. Unitatea a înregistrat pierderi de vieți omenești în acele zile, iar după Revoluție mulți dintre parașutiști au fost decorați pentru sacrificiul lor. 17 decembrie – Timișoara Primele ordine de deplasare: parașutiștii sunt trimiși spre Timișoara pentru a participa la reprimarea manifestațiilor. Au acționat alături de alte unități ale armatei, fiind printre trupele de elită chemate să restabilească ordinea. Au existat confruntări directe, cu victime atât civile, cât și în rândul militarilor. 18–20 decembrie – Timișoara Continuă operațiunile de control și încercări de blocare a manifestanților. Unitatea primește ordine contradictorii (reprimare / retragere / paza unor obiective). Sunt semnalate pierderi în rândul militarilor Boteni. 21 decembrie – București O parte din efective sunt aduse în Capitală pentru a întări dispozitivele armatei. Sunt trimiși să păzească instituții cheie (Comitetul Central, televiziunea, sediile MApN). 22 decembrie – București După fuga lui Ceaușescu, parașutiștii Boteni primesc ordine să apere puncte strategice împotriva așa-zișilor „teroriști”. Încep schimburi de foc intense, bazate pe confuzie și alarme false. Unitatea înregistrează pierderi în luptele de stradă. 23–24 decembrie – București Sunt implicați în lupte grele în jurul Televiziunii Române și Aeroportului Otopeni. La Otopeni are loc tragedia în care militari trimiși din altă unitate sunt uciși de foc fratricid, eveniment la care și parașutiștii Boteni au avut rol în dispozitiv. 25 decembrie După execuția lui Ceaușescu, parașutiștii rămân în dispozitive de apărare și securizare a Capitalei. Ulterior, sunt retrași treptat în cazarmă. Diametru: 80mm Greutate: 192g ### Placheta Victorie - revoluția română din decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-victorie-revolutia-romana-din-decembrie-1989 - Cod: PR.31.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_31_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_31_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Parlamentul României (_Legea nr. 42/1990_) **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** Medalie circulară. **Avers:** imaginea Pieţei Revoluţiei, cu mulţimea care salută victoria; inscripţii: **VICTORIE** (sus) şi **DECEMBRIE 1989** (jos).**Revers:** textul central: **REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989**, cu o cunună de stejar la bază. _Art. 3 din Legea nr. 42/1990_: „În semn de preţuire faţă de participanţii direcţi la acţiunile pentru victoria Revoluţiei, care s-au remarcat prin fapte deosebite, se instituie medalia **Revoluţia Română din Decembrie 1989**.” Diametru: 37mm Greutate: 21g ### Placheta Victorie - revoluția română din decembrie 1989 (probă) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-victorie-revolutia-romana-din-decembrie-1989-proba - Cod: PR.58.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Probe](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/probe.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_58_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR_58_democra_ie_0_1_1.jpg probă de batere Diametru: 42mm Greutate: 24.57g ### Placheta Victorie 22 decembrie - A V-a aniversare a revoluției române - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/placheta-victorie-22-decembrie-a-v-a-aniversare-a-revolutiei-romane - Cod: PR.63.democrație.0.1 - Categorii: [Plachete](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/plachete.md) - Etichete: [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.63.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PR.63.democratie.0.1_1.jpg **Emitent:** Federala Naţională a Revoluţionarilor din România **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** **Avers:** imagine din Piaţa Revoluţiei, mulţimea sărbătoreşte victoria; în exergă, sus **VICTORIE**, jos **22 DECEMBRIE**. **Revers:** textul **A V-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI ROMÂNE**, deasupra unei cununi de stejar. Diametru: 37mm Greutate: 23g ### Prima zi 1990 - 22 decembrie 1989 - 2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-1990-22-decembrie-1989-2-lei - Cod: Fi.4.LP1233FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_4_LP1233FDC_100_1_0.jpg ### Prima zi 1990 - Revoluția populară din România - 5+2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-1990-revolutia-populara-din-romania-52-lei - Cod: Fi.1.LP1242FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242FDC_100_1_0.jpg ### Prima zi 1990 - Tablouri împușcate în timpul revoluției din decembrie 1989 - 2+3 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-1990-tablouri-impuscate-in-timpul-revolutiei-din-decembrie-1989-23-lei - Cod: Fi.11.LP1244FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244FDC_100_1_0.jpg ### Prima zi 1991 - 22 decembrie 1989 - 4 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-1991-22-decembrie-1989-4-lei - Cod: Fi.5.LP1248FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_5_LP1248FDC_100_1_0.jpg ### Prima zi 1999 - 10 ani de la Revoluția Română din 1989 - 2100 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-1999-10-ani-de-la-revolutia-romana-din-1989-2100-lei - Cod: Fi.3.LP1500FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_3_LP1500FDC_100_1_0.jpg ### Prima zi 2014 - 25 de ani de la căderea regimului comunist - 14.50 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/prima-zi-2014-25-de-ani-de-la-caderea-regimului-comunist-1450-lei - Cod: Fi.2.LP2048FDC.100.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Prima zi](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prima-zi.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_2_LP2048FDC_100_1_0.jpg **Emitent:** Romfilatelia **Data emisiunii:** 20 noiembrie 2014 **Componenţă:** un timbru şi o coliţă **Descriere:**Timbrul (valoare nominală 14,50 lei) are o compoziţie simbolică: cifra romană **XXV**, în care _XX_ suprapune și anulează emblema secerei și ciocanului, iar _V_ amintește de mâna ridicată în semnul Victoriei. Coliţa, cu timbru de 8,10 lei, reproduce sculptura **„Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste)** de Mihai Buculei, omagiu adus celor care au murit pentru libertate şi demnitate. Prin tematica sa, emisiunea marchează trecerea unui sfert de secol de la Revoluţia Română, dar şi estomparea emoţiei colective odată cu distanţa istorică. ### Procesul lui Nicolae și Elena Ceaușescu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/procesul-lui-nicolae-si-elena-ceausescu - Cod: Vi.4.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=cXgHS31HvZI&t=1s&pp=ygUfcHJvY2VzdWwgbHVpIG5pY29sYWUgY2VhdcWfZXNjdQ%3D%3D ### Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, București - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/raport-asupra-evenimentelor-din-13-15-iunie-1990-bucuresti - Cod: Do.6.democrație.0.1 - Categorii: [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md), [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [Asociații civice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/asociatii-civice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.6.democratie.0.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.6.democratie.0.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Do.6.democratie.0.1_2.jpg ### Revista golanilor (54 pagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/revista-golanilor-54-pagini - Cod: PD.26.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md), [Documente](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/documente.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_7.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_8.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_9.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_10.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_11.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_12.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_13.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_14.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_15.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_16.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_17.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_18.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_19.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_20.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_21.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_22.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_23.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_24.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_25.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_26.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_27.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_28.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_29.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_30.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_31.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_32.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_33.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_34.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_35.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_36.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_37.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_38.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_39.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_40.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_41.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_42.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_43.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_44.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_45.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_46.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_47.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_48.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_49.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_50.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_51.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_52.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_26_democra_ie_0_1_53.jpg https://www.youtube.com/watch?v=Ej142FWWO1g ### Revolutia din anul 1989 , Arad - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/revolutia-din-anul-1989-arad - Cod: Vi.7.democrație.0.1 - Categorii: [Video](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/video.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Video: https://m.youtube.com/watch?v=JFw1rGQp3b0&pp=ygUOcmV2b2x1dGllIGFyYWQ%3D ### Statueta Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/statueta-victorie - Cod: PD.3.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_3_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_3_diverse_0_1_1.jpg Greutate: 69g ### Steag (segment) Victorie - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/steag-segment-victorie - Cod: PD.10.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_10_diverse_0_1_0.jpg Dimensiune:42x28mm ### Steagul cu stema decupată - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/steagul-cu-stema-decupata - Cod: PD.24.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_24_democra_ie_0_1_0.jpg ### Talonul Drepturile legii 42-1992 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/talonul-drepturile-legii-42-1992 - Cod: PD.37.democrație.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [Legitimații](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/legitimatii.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD.37.democratie.0.1_0.jpg ### Timbrul 1990 - 22 decembrie 1989 - 2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-22-decembrie-1989-2-lei - Cod: Fi.4.LP1233.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_4_LP1233_0_1_0.jpg **Emitent:** Poşta Română **Executant:** Fabrica de Timbre **Seria:** _Revoluţia Populară din România – 22 Decembrie 1989_ **Valoare nominală:** 2 lei **Data punerii în circulaţie:** 8 ianuarie 1990 **Tiraj:** 10.000.000 exemplare **Dimensiuni:** 28 × 34 mm; perforaţie zimţată **Descriere:** Timbrul prezintă drapelul României, semnul Victoriei şi trei lumânări aprinse, dedicate eroilor Revoluţiei. A fost tipărit în Timişoara, oraşul de unde a pornit revolta populară. ### Timbrul 1990 - 22 decembrie 1989 - 2 lei (6 bucăți) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-22-decembrie-1989-2-lei-6-bucati - Cod: Fi.4.LP1233.0.2 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_4_LP1233_0_2_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - Brașov - 350+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-brasov-3501-lei - Cod: Fi.1.LP1242.8.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Brașov](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/brasov.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_8_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - București - 2+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-bucuresti-21-lei - Cod: Fi.1.LP1242.3.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_3_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - București - 5+2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-bucuresti-52-lei - Cod: Fi.1.LP1242.6.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_6_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - București - 50+50 bani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-bucuresti-5050-bani - Cod: Fi.1.LP1242.1.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_1_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - Sibiu - 4+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-sibiu-41-lei - Cod: Fi.1.LP1242.5.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Sibiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/sibiu.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_5_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - Timișoara - 1+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-timisoara-11-lei - Cod: Fi.1.LP1242.2.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_2_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - Timișoara - 3+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-timisoara-31-lei - Cod: Fi.1.LP1242.4.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_4_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Revoluția populară din România - Tîrgu Mureș - 150+1 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-revolutia-populara-din-romania-tirgu-mures-1501-lei - Cod: Fi.1.LP1242.7.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Târgu Mureș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targu-mures.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_1_LP1242_7_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - G. B. Paggi, Madona cu Pruncul - 5 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-g-b-paggi-madona-cu-pruncul-5-lei - Cod: Fi.11.LP1244.6.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_6_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - Ion Andreescu, Femeie în albastru - 1.5 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-ion-andreescu-femeie-in-albastru-15-lei - Cod: Fi.11.LP1244.2.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_2_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - Jan Brueghel, Vas cu flori - 3 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-jan-brueghel-vas-cu-flori-3-lei - Cod: Fi.11.LP1244.4.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_4_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - Pieter Brueghel, Primăvara - 4 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-pieter-brueghel-primavara-4-lei - Cod: Fi.11.LP1244.5.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_5_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - Ștefan Luchian, Moș Nicolae Cobzaru - 50 bani - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-stefan-luchian-mos-nicolae-cobzaru-50-bani - Cod: Fi.11.LP1244.1.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_1_1_0.jpg ### Timbrul 1990 - Tablouri împușcate - Ștefan Luchian, Safta Florăreasa - 2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1990-tablouri-impuscate-stefan-luchian-safta-florareasa-2-lei - Cod: Fi.11.LP1244.3.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_11_LP1244_3_1_0.jpg ### Timbrul 1991 - 22 decembrie 1989 - 4 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1991-22-decembrie-1989-4-lei - Cod: Fi.5.LP1248.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_5_LP1248_0_1_0.jpg **Emitent:** Poşta Română **Executant:** Fabrica de Timbre **Seria:** _Revoluţia Populară din România – 22 Decembrie 1989_ **Valoare nominală:** 4 lei **Data punerii în circulaţie:** 1991 **Dimensiuni:** 28 × 34 mm; perforaţie zimţată **Descriere:** Timbrul prezintă drapelul României, semnul Victoriei şi trei lumânări aprinse, dedicate eroilor Revoluţiei. A fost tipărit în Timişoara, oraşul de unde a pornit revolta populară. ### Timbrul 1999 - 10 ani de la Revoluția Română din 1989 - 2100 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-1999-10-ani-de-la-revolutia-romana-din-1989-2100-lei - Cod: Fi.3.LP1500.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_3_LP1500_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_3_LP1500_0_1_1.jpg ### Timbrul 2000 - Tablouri împușcate - Ion Andreescu, Femeie în albastru - 1700 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2000-tablouri-impuscate-ion-andreescu-femeie-in-albastru-1700-lei - Cod: Fi.35.LP1511.2.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_35_LP1511_2_1_0.jpg ### Timbrul 2000 - Tablouri împușcate - Jan Brueghel, Vas cu flori - 1700 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2000-tablouri-impuscate-jan-brueghel-vas-cu-flori-1700-lei - Cod: Fi.35.LP1511.4.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_35_LP1511_4_1_0.jpg ### Timbrul 2000 - Tablouri împușcate - Pieter Brueghel, Primăvara - 1700 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2000-tablouri-impuscate-pieter-brueghel-primavara-1700-lei - Cod: Fi.35.LP1511.5.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_35_LP1511_5_1_0.jpg ### Timbrul 2000 - Tablouri împușcate - Ștefan Luchian, Moș Nicolae Cobzaru - 1700 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2000-tablouri-impuscate-stefan-luchian-mos-nicolae-cobzaru-1700-lei - Cod: Fi.35.LP1511.1.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_35_LP1511_1_1_0.jpg ### Timbrul 2000 - Tablouri împușcate - Ștefan Luchian, Safta Florăreasa - 1700 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2000-tablouri-impuscate-stefan-luchian-safta-florareasa-1700-lei - Cod: Fi.35.LP1511.3.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_35_LP1511_3_1_0.jpg ### Timbrul 2014 - 25 de ani de la căderea regimului comunist (minicoală+vinietă) - 14.50 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2014-25-de-ani-de-la-caderea-regimului-comunist-minicoalavinieta-1450-lei - Cod: Fi.2.LP2048C.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_2_LP2048C_0_1_0.jpg **Emitent:** Romfilatelia **Data emisiunii:** 20 noiembrie 2014 **Componenţă:** un timbru şi o coliţă **Descriere:**Timbrul (valoare nominală 14,50 lei) are o compoziţie simbolică: cifra romană **XXV**, în care _XX_ suprapune și anulează emblema secerei și ciocanului, iar _V_ amintește de mâna ridicată în semnul Victoriei. Coliţa, cu timbru de 8,10 lei, reproduce sculptura **„Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste)** de Mihai Buculei, omagiu adus celor care au murit pentru libertate şi demnitate. Prin tematica sa, emisiunea marchează trecerea unui sfert de secol de la Revoluţia Română, dar şi estomparea emoţiei colective odată cu distanţa istorică. ### Timbrul 2014 - 25 de ani de la căderea regimului comunist - 14.50 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timbrul-2014-25-de-ani-de-la-caderea-regimului-comunist-1450-lei - Cod: Fi.2.LP2048.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Timbre](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timbre.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_2_LP2048_0_1_0.jpg **Emitent:** Romfilatelia **Data emisiunii:** 20 noiembrie 2014 **Componenţă:** un timbru şi o coliţă **Descriere:**Timbrul (valoare nominală 14,50 lei) are o compoziţie simbolică: cifra romană **XXV**, în care _XX_ suprapune și anulează emblema secerei și ciocanului, iar _V_ amintește de mâna ridicată în semnul Victoriei. Coliţa, cu timbru de 8,10 lei, reproduce sculptura **„Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste)** de Mihai Buculei, omagiu adus celor care au murit pentru libertate şi demnitate. Prin tematica sa, emisiunea marchează trecerea unui sfert de secol de la Revoluţia Română, dar şi estomparea emoţiei colective odată cu distanţa istorică. ### Timișoara, primăvara 1990 (7 imagini) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/timisoara-primavara-1990-7-imagini - Cod: Fo.5.democrație.0.1 - Categorii: [Fotografii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/fotografii.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_0.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_1.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_2.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_3.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_4.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_5.png, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fo.5.democratie.0.1_6.png fotograf: Jireghie Virgiliu ### Titlul Erou martir al revoluției române din decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/titlul-erou-martir-al-revolutiei-romane-din-decembrie-1989 - Cod: TR.2.democrație.0.1 - Categorii: [Titluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_2_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_2_democra_ie_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_2_democra_ie_0_1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_2_democra_ie_0_1_3.jpg **Emitent:** Parlamentul României (_Legea nr. 42/1990, Monitorul Oficial nr. 147 din 19 februarie 1990_) **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** Medalie circulară. **Avers:** o femeie tânără stă aşezată lângă mormântul unui erou, ţinând în mâna stângă un drapel desfăşurat. Deasupra apare inscripţia **DEMOCRAŢIE – LIBERTATE – DEMNITATE**, iar dedesubt, sub mormânt, textul **DECEMBRIE 1989**. **Revers:** în centrul câmpului este gravat textul:**EROU MARTIR AL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989**, sub care se află o cunună de lauri. Conform _art. 1 din Legea nr. 42/1990_: „Pentru cinstirea şi eternizarea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 se instituie titlul de **Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989**, conferit post-mortem; brevetul şi însemnul se predau familiei sau părinţilor, după caz.” A fost emisă şi o variantă cu **baretă metalică**, păstrând aceleaşi caracteristici. Diametru:37mm Baretă: 27x13mm Greutate: 20g ### Titlul Luptător pentru victoria revoluției române din decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/titlul-luptator-pentru-victoria-revolutiei-romane-din-decembrie-1989 - Cod: TR.1.democrație.0.1 - Categorii: [Titluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_1_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_1_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Parlamentul României (_Legea nr. 42/1990_) **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** **Avers:** în plan central, un tânăr luptător ţine drapelul naţional; în fundal, alte siluete poartă steagurile cu stema decupată. În partea de sus: **ROMÂNIA – LIBERTATE**. **Revers:** textul principal:**LUPTĂTOR PENTRU VICTORIA REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989**, deasupra unei cununi de lauri. _Art. 2 din Legea nr. 42/1990_ prevede: „În semn de recunoştinţă pentru cei răniţi sau reţinuţi în luptele pentru victoria Revoluţiei, se instituie titlul de **Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989**, acordat celor care au participat direct la acţiuni între 16–25 decembrie 1989 şi pot dovedi acest fapt printr-o asociaţie legal constituită.” Diametru: 37mm Baretă: 27x13mm Greutate: 24g ### Titlul Participant direct la manifestațiile pentru victoria revoluției române din decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/titlul-participant-direct-la-manifestatiile-pentru-victoria-revolutiei-romane-din-decembrie-1989 - Cod: TR.3.democrație.0.1 - Categorii: [Titluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri.md), [Titluri și medalii](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/titluri-si-medalii.md) - Etichete: [Cu descriere](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cu-descriere.md), [Autorități publice](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/autoritati-publice.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_3_democra_ie_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_TR_3_democra_ie_0_1_1.jpg **Emitent:** Parlamentul României **Executant:** Monetăria Statului **Descriere:** **Avers:** scenă cu mulţimea din Piaţa Revoluţiei salutând victoria. În partea de sus, textul **VICTORIE**, iar jos **DECEMBRIE 1989**. **Revers:** textul central:**PARTICIPANT DIRECT LA MANIFESTAŢIILE PENTRU VICTORIA REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989**, sub care se află o cunună de frunze de stejar. Diametru: 37mm Baretă: 27x13mm Greutate: 23g ### Tuburi cartușe - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/tuburi-cartuse - Cod: PD.21.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_21_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_21_diverse_0_1_1.jpg Lungime: 37mm Greutate: 7g ### Vinylul "Colinde din sufletul golanilor (II) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-colinde-din-sufletul-golanilor-ii - Cod: Vy.4.democrație.1991.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_4_democra_ie_1991_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_4_democra_ie_1991_1_1.jpg ### Vinylul "Din cântecele golanilor (I)", Cristian Pațurcă, Dr. Barbi, Cristian Juncu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-din-cantecele-golanilor-i-cristian-paturca-dr-barbi-cristian-juncu - Cod: Vy.2.democrație.1991.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_2_democra_ie_1991_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_2_democra_ie_1991_1_1.jpg ### Vinylul "Din cântecele golanilor (IV), Cristian Pațurcă, Dr. Barbi - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-din-cantecele-golanilor-iv-cristian-paturca-dr-barbi - Cod: Vy.6.democrație.1991.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_6_democra_ie_1991_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_6_democra_ie_1991_1_1.jpg ### Vinylul "Din cântecele golanilor (supliment)", Cristian Pațurcă, Dr. Barbi, Cristian Juncu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-din-cantecele-golanilor-supliment-cristian-paturca-dr-barbi-cristian-juncu - Cod: Vy.1.democrație.1992.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [3 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/3-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_1_democra_ie_1992_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_1_democra_ie_1992_1_1.jpg ### Vinylul "Regele și patria" (III) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-regele-si-patria-iii - Cod: Vy.5.democrație.1991.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Mineriadă](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/mineriada.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_5_democra_ie_1991_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_5_democra_ie_1991_1_1.jpg ### Vinylul "Timișoara", Pro Musica - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-timisoara-pro-musica - Cod: Vy.3.democrație.1990.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_3_democra_ie_1990_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy_3_democra_ie_1990_1_1.jpg ### Vinylul Orele revoluției - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/vinylul-orele-revolutiei - Cod: Vy.7.democrație.1991.1 - Categorii: [Vinyluri](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/vinyluri.md) - Etichete: [Cutie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/cutie.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy.7.democratie.1991.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy.7.democratie.1991.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Vy.7.democratie.1991.1_2.jpg https://m.youtube.com/watch?v=lR5ESje1jlU&list=RDlR5ESje1jlU&start_radio=1&pp=ygUQb3JlbGUgcmV2b2x1dGllaaAHAQ%3D%3D ### Ziarul Adevărul Arad, an 1, nr 2, 24.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-arad-an-1-nr-2-24121989 - Cod: Zi.22.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.22.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.22.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Adevărul Arad, an 2, nr 10, 03.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-arad-an-2-nr-10-03011990 - Cod: Zi.11.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Arad](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/arad.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.11.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.11.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.11.democratie.1990.1_2.jpg ### Ziarul Adevărul, (corecturi bun de tipar), 23-25.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-corecturi-bun-de-tipar-23-25121989 - Cod: Zi.4.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.4.democratie.1989.1_0.jpg ### Ziarul Adevărul, an 1, nr 1, 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-an-1-nr-1-22121989 - Cod: Zi.8.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.8.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.8.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Adevărul, an 1, nr 5, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-an-1-nr-5-29121989 - Cod: Zi.41.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.41.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.41.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.41.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.41.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Adevărul, an 1, nr 6, 30.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-adevarul-an-1-nr-6-30121989 - Cod: Zi.42.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.42.democratie.1989.1_5.jpg ### Ziarul Amfiteatru, an 1, nr 1, ianuarie 1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-amfiteatru-an-1-nr-1-ianuarie-1990 - Cod: Zi.52.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.52.democratie.1990.1_6.jpg ### Ziarul Baricada, an 1, nr 2, 24.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-baricada-an-1-nr-2-24011990 - Cod: Zi.53.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.53.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.53.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.53.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.53.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.53.democratie.1990.1_4.jpg ### Ziarul Epoca, an 1, nr 1, 07.11.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-epoca-an-1-nr-1-07111990 - Cod: Zi.1.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.1.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.1.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.1.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.1.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.1.democratie.1990.1_4.jpg ### Ziarul Epoca, an 1, nr 2, 14-20.11.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-epoca-an-1-nr-2-14-20111990 - Cod: Zi.2.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.2.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.2.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.2.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.2.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.2.democratie.1990.1_4.jpg ### Ziarul Epoca, an 1, nr 3, 21-27.11.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-epoca-an-1-nr-3-21-27111990 - Cod: Zi.3.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.3.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.3.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.3.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.3.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.3.democratie.1990.1_4.jpg ### Ziarul Film, an 1, nr 1, ediție specială, ianuarie 1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-film-an-1-nr-1-editie-speciala-ianuarie-1990 - Cod: Zi.45.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.45.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.45.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.45.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.45.democratie.1990.1_3.jpg ### Ziarul Flamura liberă Reșița, an 1, nr 2, 26.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-flamura-libera-resita-an-1-nr-2-26121989 - Cod: Zi.10.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Reșița](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/resita.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.10.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.10.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.10.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Flamura liberă Reșița, an 1, nr 3, 27.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-flamura-libera-resita-an-1-nr-3-27121989 - Cod: Zi.12.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Reșița](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/resita.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.12.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.12.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.12.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 11, 24.02.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-11-24021990 - Cod: Zi.40.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.40.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.40.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.40.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.40.democratie.1990.1_3.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 3, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-3-29121989 - Cod: Zi.34.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.34.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.34.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.34.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.34.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 4, 04.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-4-04011990 - Cod: Zi.35.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.35.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.35.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.35.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.35.democratie.1990.1_3.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 5, 11.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-5-11011990 - Cod: Zi.36.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.36.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.36.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.36.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.36.democratie.1990.1_3.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 7, 26.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-7-26011990 - Cod: Zi.37.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.37.democratie.1990.1_7.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 8, 08.02.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-8-08021990 - Cod: Zi.38.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.38.democratie.1990.1_7.jpg ### Ziarul Libertatea Studențească, nr 9, 09.02.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-studenteasca-nr-9-09021990 - Cod: Zi.39.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Studențesc](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/studentesc.md), [Ploiești](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/ploiesti.md), [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.39.democratie.1990.1_7.jpg ### Ziarul Libertatea, an 1, nr 1, 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-an-1-nr-1-22121989 - Cod: Zi.7.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.7.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.7.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.7.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Libertatea, an 1, nr 7, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-libertatea-an-1-nr-7-29121989 - Cod: Zi.50.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.50.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.50.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.50.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.50.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Luptătorul bănățean Timiș, an 1 nr 2, 23.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-luptatorul-banatean-timis-an-1-nr-2-23121989 - Cod: Zi.46.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.46.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.46.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.46.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.46.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Luptătorul bănățean Timiș, an 1 nr 7, 28.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-luptatorul-banatean-timis-an-1-nr-7-28121989 - Cod: Zi.14.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.14.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.14.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.14.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Luptătorul bănățean Timiș, an 1 nr 8, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-luptatorul-banatean-timis-an-1-nr-8-29121989 - Cod: Zi.15.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.15.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.15.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.15.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Luptătorul bănățean Timiș, an 1 nr 9, 30.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-luptatorul-banatean-timis-an-1-nr-9-30121989 - Cod: Zi.13.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Timiș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timis.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.13.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.13.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.13.democratie.1989.1_2.jpg ### Ziarul Magazin, an 32, nr 51 (1679), 23.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-magazin-an-32-nr-51-1679-23121989 - Cod: Zi.43.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_7.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_8.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_9.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_10.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.43.democratie.1989.1_11.jpg ### Ziarul Magazin, an 32, nr 52 (1680), 30.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-magazin-an-32-nr-52-1680-30121989 - Cod: Zi.44.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_7.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_8.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_9.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.44.democratie.1989.1_10.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 2, 24.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-2-24121989 - Cod: Zi.29.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.29.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.29.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 3, 25.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-3-25121989 - Cod: Zi.30.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.30.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.30.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 4, 26.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-4-26121989 - Cod: Zi.31.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.31.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.31.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 5, 27.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-5-27121989 - Cod: Zi.32.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.32.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.32.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 8, 30.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-8-30121989 - Cod: Zi.33.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.33.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.33.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 1, nr 9, 31.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-1-nr-9-31121989 - Cod: Zi.47.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.47.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.47.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.47.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.47.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Prahova Liberă, an 42, nr 1, 23.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-prahova-libera-an-42-nr-1-23121989 - Cod: Zi.28.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Etichete: [Prahova](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/prahova.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.28.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.28.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Realitatea, an 1, nr 1, 05.01.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-realitatea-an-1-nr-1-05011990 - Cod: Zi.51.democrație.1990.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_7.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.51.democratie.1990.1_8.jpg ### Ziarul România Muncitoare, an 1, nr 1, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-muncitoare-an-1-nr-1-29121989 - Cod: Zi.49.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.49.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.49.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.49.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.49.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul România liberă, an 1, nr 2, 24.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-libera-an-1-nr-2-24121989 - Cod: Zi.16.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.16.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.16.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.16.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.16.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul România liberă, an 1, nr 7, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-libera-an-1-nr-7-29121989 - Cod: Zi.9.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.9.democratie.1989.1_5.jpg ### Ziarul România liberă, an 47, nr 14032, 19.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-libera-an-47-nr-14032-19121989 - Cod: Zi.23.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.23.democratie.1989.1_5.jpg ### Ziarul România liberă, an 48, nr 14158, serie nouă, nr 124, 22.05.1990 (la două zile după Duminica Orbului) - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-libera-an-48-nr-14158-serie-noua-nr-124-22051990-la-doua-zile-dupa-duminica-orbului - Cod: Zi.25.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.25.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.25.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.25.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.25.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul România liberă, ediție specială, 23.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-romania-libera-editie-speciala-23121989 - Cod: Zi.17.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.17.democratie.1989.1_0.jpg ### Ziarul Scînteia Poporului, ediție specială, 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-poporului-editie-speciala-22121989 - Cod: Zi.26.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.26.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.26.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul Scînteia poporului, an 1, nr 1, 23.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-poporului-an-1-nr-1-23121989 - Cod: Zi.19.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.19.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.19.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.19.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.19.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Scînteia poporului, an 1, nr 2, 24.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-poporului-an-1-nr-2-24121989 - Cod: Zi.18.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.18.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.18.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.18.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.18.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Scînteia, an 59, nr 14720, 15.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-an-59-nr-14720-15121989 - Cod: Zi.24.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_5.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_6.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.24.democratie.1989.1_7.jpg ### Ziarul Scînteia, an 59, nr 14725, 21.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-an-59-nr-14725-21121989 - Cod: Zi.21.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.21.democratie.1989.1_5.jpg ### Ziarul Scînteia, an 59, nr 14726, 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-scinteia-an-59-nr-14726-22121989 - Cod: Zi.20.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_3.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_4.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.20.democratie.1989.1_5.jpg ### Ziarul Tineretul Liber, an 1, nr 8, 29.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-tineretul-liber-an-1-nr-8-29121989 - Cod: Zi.48.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.48.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.48.democratie.1989.1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.48.democratie.1989.1_2.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.48.democratie.1989.1_3.jpg ### Ziarul Tineretul liber, ediție specială, 22.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-tineretul-liber-editie-speciala-22121989 - Cod: Zi.6.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.6.democratie.1989.1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.6.democratie.1989.1_1.jpg ### Ziarul necunoscut, (corecturi bun de tipar), 23-31.12.1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/ziarul-necunoscut-corecturi-bun-de-tipar-23-31121989 - Cod: Zi.5.democrație.1989.1 - Categorii: [Ziare](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/ziare.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Zi.5.democratie.1989.1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - 1 an de la revoluția din Decembrie 1989 - Timișoara primul oraș liber - 1 leu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-1-an-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-timisoara-primul-oras-liber-1-leu - Cod: Fi.13.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_13_1990_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_13_1990_0_1_1.jpg ### Întregul poștal 1990 - 100 de zile de la revoluția națională, Timișoara 25.03.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-100-de-zile-de-la-revolutia-nationala-timisoara-25031990 - Cod: Fi.26.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_26_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - 6 luni de la Revoluție, Timișoara 16.06.1990 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-6-luni-de-la-revolutie-timisoara-16061990 - Cod: Fi.27.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_27_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Expoziția filatelică bilaterală itinerantă de maximafilie Timișoara-București - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-expozitia-filatelica-bilaterala-itineranta-de-maximafilie-timisoara-bucuresti - Cod: Fi.21.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_21_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Expoziția filatelică omagială - Eroi ai revoluției, Sibiu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-expozitia-filatelica-omagiala-eroi-ai-revolutiei-sibiu - Cod: Fi.18.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Sibiu](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/sibiu.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_18_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Omagiu eroilor gorjeni căzuri în Revoluția din Decembrie 1989 - 2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-omagiu-eroilor-gorjeni-cazuri-in-revolutia-din-decembrie-1989-2-lei - Cod: Fi.9.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Gorj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/gorj.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_9_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Omagiu eroilor gorjeni căzuri în Revoluția din Decembrie 1989 model 2 - 2 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-omagiu-eroilor-gorjeni-cazuri-in-revolutia-din-decembrie-1989-model-2-2-lei - Cod: Fi.10.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Gorj](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/gorj.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_10_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Revoluția națională Martirilor de la Timișoara, flacăra veșnică a recunoștinței în inimile noastre - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-revolutia-nationala-martirilor-de-la-timisoara-flacara-vesnica-a-recunostintei-in-inimile-noastre - Cod: Fi.25.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_25_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1990 - Revoluția populară din România, Un an de la revoluția națională Tg. Mureș - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1990-revolutia-populara-din-romania-un-an-de-la-revolutia-nationala-tg-mures - Cod: Fi.17.1990.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [Târgu Mureș](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/targu-mures.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_17_1990_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1991 - 2 ani de la revoluția din Decembrie 1989, martirilor revoluției din Timișoara veșnică recunoștință - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1991-2-ani-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-martirilor-revolutiei-din-timisoara-vesnica-recunostinta - Cod: Fi.23.1991.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_23_1991_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1991 - Revoluția populară din România 22 Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1991-revolutia-populara-din-romania-22-decembrie-1989 - Cod: Fi.22.1991.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [2 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/2-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_22_1991_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1993 - 4 ani de la revoluția din Decembrie 1989, Timișoara primul oraș liber - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1993-4-ani-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-timisoara-primul-oras-liber - Cod: Fi.24.1993.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [4 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/4-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_24_1993_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1993 - Flacăra revoluției a izbucnit în Timișoara la 16 Decembrie 1989 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1993-flacara-revolutiei-a-izbucnit-in-timisoara-la-16-decembrie-1989 - Cod: Fi.20.1993.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [4 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/4-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_20_1993_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1994 - Martirilor de la Timișoara care au murit cântând Deșteaptă-te române - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1994-martirilor-de-la-timisoara-care-au-murit-cantand-desteapta-te-romane - Cod: Fi.19.1994.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [5 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/5-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_19_1994_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1998 - Revoluția din 1989 - Venerându-i ne redăm demnitatea - 1100 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1998-revolutia-din-1989-venerandu-i-ne-redam-demnitatea-1100-lei - Cod: Fi.8.1998.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_8_1998_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1999 - 10 ani de la Revoluția din Decembrie 1989 - Timișoara - 1500 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1999-10-ani-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-timisoara-1500-lei - Cod: Fi.7.1999.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_7_1999_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 1999 - 10 ani de la Revoluția din Decembrie 1989 - Timișoara - 1500 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-1999-10-ani-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-timisoara-1500-lei - Cod: Fi.7.1999.1.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [10 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/10-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_7_1999_1_1_0.jpg ### Întregul poștal 2004 - 15 ani de la revoluția din decembrie 1989 - Expoziția filatelică Istoria 2004 Timișoara - 5000 lei - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2004-15-ani-de-la-revolutia-din-decembrie-1989-expozitia-filatelica-istoria-2004-timisoara-5000-lei - Cod: Fi.12.2004.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [15 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/15-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_12_2004_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2005 - Expoziția filatelică Istoria 2005 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2005-expozitia-filatelica-istoria-2005 - Cod: Fi.34.2005.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_34_2005_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2006 - Expoziția Filatelică Istoria, Timișoara 16-22 decembrie 2006 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2006-expozitia-filatelica-istoria-timisoara-16-22-decembrie-2006 - Cod: Fi.30.2006.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_30_2006_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2007 - Expoziția Filatelică Interjudețeană Istoria, Timișoara 2007 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2007-expozitia-filatelica-interjudeteana-istoria-timisoara-2007 - Cod: Fi.33.2007.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_33_2007_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2008 - Expoziția Filatelică Interjudețeană Istoria, Timișoara 15-20 decembrie 2008 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2008-expozitia-filatelica-interjudeteana-istoria-timisoara-15-20-decembrie-2008 - Cod: Fi.32.2008.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_32_2008_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2009 - 20 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989 - Memorialul renașterii, București, Piața Revoluției - 1 leu - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2009-20-de-ani-de-la-revolutia-romana-din-decembrie-1989-memorialul-renasterii-bucuresti-piata-revolutiei-1-leu - Cod: Fi.6.2009.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_6_2009_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2009 - Expoziția Filatelică Istoria 2009, 20 de ani de la izbucnirea Revoluției Române la Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2009-expozitia-filatelica-istoria-2009-20-de-ani-de-la-izbucnirea-revolutiei-romane-la-timisoara - Cod: Fi.16.2009.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_16_2009_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2009 - Expoziția Filatelică Istoria 2009, 20 de ani de la izbucnirea Revoluției Române la Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2009-expozitia-filatelica-istoria-2009-20-de-ani-de-la-izbucnirea-revolutiei-romane-la-timisoara - Cod: Fi.16.2009.1.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [20 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/20-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_16_2009_1_1_0.jpg ### Întregul poștal 2010 - Expoziția Filatelică Interjudețeană Istoria, Timișoara 16-20 decembrie 2010 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2010-expozitia-filatelica-interjudeteana-istoria-timisoara-16-20-decembrie-2010 - Cod: Fi.15.2010.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_15_2010_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2011 - Expoziția Filatelică Interjudețeană Istoria, Timișoara 16-20 decembrie 2011 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2011-expozitia-filatelica-interjudeteana-istoria-timisoara-16-20-decembrie-2011 - Cod: Fi.14.2011.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_14_2011_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2013 - Expoziția Filatelică Interjudețeană Istoria, Timișoara 16-20 decembrie 2013 - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2013-expozitia-filatelica-interjudeteana-istoria-timisoara-16-20-decembrie-2013 - Cod: Fi.31.2013.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_31_2013_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2014 - Expoziția filatelică Istoria 2014, 25 de ani de la izbucnirea Revoluției Române la Timișoara - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2014-expozitia-filatelica-istoria-2014-25-de-ani-de-la-izbucnirea-revolutiei-romane-la-timisoara - Cod: Fi.29.2014.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [25 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/25-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_29_2014_0_1_0.jpg ### Întregul poștal 2019 - Revoluția de la Timișoara 30 de ani, Să nu-i uităm pe eroi! - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/intregul-postal-2019-revolutia-de-la-timisoara-30-de-ani-sa-nu-i-uitam-pe-eroi - Cod: Fi.28.2019.0.1 - Categorii: [Filatelie](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/filatelie.md) - Etichete: [Întreguri poștale](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/intreguri-postale.md), [Timișoara](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/timisoara.md), [30 ani](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/30-ani.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_Fi_28_2019_0_1_0.jpg ### Ștampila Poduri aeriene de ajutor umanitar - 21.01.1990 București - URL: https://www.muzeulrevolutiei.ro/piesa/stampila-poduri-aeriene-de-ajutor-umanitar-21011990-bucuresti - Cod: PD.18.diverse.0.1 - Categorii: [Diverse](https://www.muzeulrevolutiei.ro/categorie/diverse.md) - Etichete: [1 an](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/1-an.md), [București](https://www.muzeulrevolutiei.ro/eticheta/bucuresti.md) - Imagini: https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_18_diverse_0_1_0.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_18_diverse_0_1_1.jpg, https://www.muzeulrevolutiei.ro/api/uploads/item_PD_18_diverse_0_1_2.jpg